Brăila a "tocat" aproape 600 milioane de euro în ultimii 10 ani. Aceasta este valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate de autorităţile locale din 2007 încoace. Ce este interesant însă, aproape 50 de milioane euro au reprezentat contracte atribuite fără nici un fel de licitaţie sau selecţie de oferte! Da, da, aţi citit bine: 50 milioane euro atribuiţi fără licitaţii! Sunt practic contracte încheiate în urma unei negocieri directe între autoritatea contractantă şi diferiţi furnizori. La acest capitol, cel mai mare contract aparţine Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila care a cumpărat, anul trecut, energie electrică de aproape 29,5 milioane euro de la RCS&RDS, iar achiziţia s-a făcut după metoda negocierii directe fără anunţ de participare. În rest, banii s-au cheltuit pe lucrări de construcţii, amenajări şi modernizări de clădiri, de drumuri, precum şi reţele de apă şi canalizare. Sume foarte mari de bani s-au cheltuit şi în sectorul sănătate, cuantumul total al achiziţiilor numai la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila fiind de aproape 155 milioane de euro în aceşti ultimi 10 ani, adică o medie de peste 15 milioane euro anual. Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv Vocea Brăilei" care-şi propune să vă arate pe ce a cheltuit Brăila banii publici când a intrat pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice).
Cei mai mulţi bani s-au cheltuit 2011
Seriile de date multianuale disponibile pe data.gov.ro, pagină web unde instituţiile statului îşi prezintă şi concentrează raportările de bilanţ pe mai multe teme de interes public, inclusiv achiziţiile publice, aruncă o altfel de lumină asupra cheltuirii banului public. De ce spunem asta? Dacă ne focusăm sfera de interes fix pe judeţul nostru, strict pe achiziţii publice, pe o perioadă de 10 ani (adică din 2007 până în prezent) vom vedea că la Brăila au fost tocaţi aproape 600 milioane euro (589,9 milioane euro, mai precis). Aceasta este valoarea cumulată a tuturor contractelor de achiziţii publice încheiate în ultimii 10 ani de către toate autorităţile contractante din Brăila. O precizare, în cei aproape 600 milioane de euro nu sunt incluse şi cumpărările directe, adică listele cu "mărunţişurile" pentru care legea nu obligă autorităţile să organizeze în SEAP procedurile complexe ale unei licitaţii publice ori ale unei selecţii de oferte. Aceste "mărunţişuri" vor constitui tema unei viitoare analize.
Revenind la cumpărăturile pe care Brăila le-a făcut, din 2007 încoace, pe SEAP - portalul achiziţiilor publice din România, vom observa că acea criză globală, de care ne tot plângem în ultimii ani, se estompează în raport cu sumele care sunt împărţite cu atâta dărnicie de către autorităţile locale.
Pe data.gov.ro sunt menţionate în cazul nostru, nu mai puţin de 6.400 de contracte de achiziţii publice cumulate la 589,9 milioane euro. Repartizarea pe ani ne arată că în 2007 Brăila a avut un început modest, în sensul că a cheltuit pe SEAP circa 18 milioane euro, dar şi-a revenit imediat şi a sărit brusc la aproape 90 milioane de euro în 2008, 2009 - 53,1 milioane euro, 2010 - 59,3 milioane euro, 2011 - 96,8 milioane euro fiind şi recordul absolut, în 2012 - 50,7 milioane euro, 2013 - 33,7 milioane euro, 2014 - 81,3 milioane euro, 2015 - 68,7 milioane euro şi jumătate din 2016 - 4,8 milioane euro.
Dacă vom raporta aceste sume la numărul de contracte din fiecare an vom descoperi o pondere medie anuală de circa 100.000 euro per contract. Vom mai vedea că, de fapt, cele mai valoroase contracte s-au semnat în 2014 şi 2015, întrucât media per contract la vremea respectivă a fost de 0,23 - 0,26 milioane euro. Altfel spus, au fost mai puţine achiziţii dar cu valori individuale mai mari decât în 2011 când am avut recordul absolut al sumelor cheltuite pe achiziţii publice.
Spitalul Judeţean, tocătorul de bani
Dar haideţi să vedem şi care au fost instituţiile "mână largă" cu banul public. Dacă vă aşteptaţi ca, de exemplu, pe primul loc să găsiţi Consiliul Judeţean ori Primăria Brăila, vă înşelaţi. Number one în clasament este Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, cu achiziţii de aproape 154,78 milioane euro, secondat de Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, cu 121 milioane euro. Abia pe locul III apare Consiliul Judeţean cu 106,5 milioane euro, urmat de Primăria Brăila cu 91,7 milioane euro. De aici valorile scad brusc: pe locul IV s-a poziţionat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Brăila cu 29,9 milioane euro, apoi Direcţia Sanitar Veterinară 8,6 milioane euro, Primăria Măxineni - 4,5 milioane euro, Spitalul de Psihiatrie - 3 milioane euro şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila cu 2,8 milioane euro. La polul opus, achiziţii sub 10.000 euro în toţi aceşti ani au făcut Căminul pentru Persoane Vârstnice Sf Nicolae" şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. De asemenea, achiziţii mici au mai fost şi în cazul Direcţiei Regionale de Statistică, Administraţia Zonei Libere Brăila, precum şi în cazul Casei de Asigurări de Sănătate.
Toate cele circa 6.400 de contracte au fost atribuite unui număr de circa 1.000 de firme şi asocieri de firme, în general din Brăila, Bucureşti şi Galaţi.
Nu este nici o surpriză faptul că recordul absolut la valori cumulate ale contractelor câştigate la Brăila în ultimii 10 ani este grupul "Trancrad" fie singur, fie în diferite asocieri cu alte companii din ţară. De exemplu, "Tancrad" SRL a cumulat în portofoliul propriu contracte de circa 92,3 milioane euro. Mai departe, în asociere cu "Arcon AG" SA din Galaţi, a mai bifat contract de 12,6 milioane euro, iar în asociere cu "Max Boegl" România alte circa 1,6 milioane euro. "Tancrad Construct" SRL, subsidiară a grupului gălăţean condus de familia Stăncic, are şi el la Brăila contracte de vreo 3,1 milioane euro. Dintre lucrările cele mai mari executate la Brăila, fie singură fie în diferite asocieri, amintim proiectul cu reabilitarea bulevardului Dorobanţilor - 23,3 milioane euro, proiectul cu reabilitarea captării de apă Chiscani şi a Staţiei de Tratare a apei din aceeaşi localitate - 16,8 milioane euro, acordul cadru de lucrări de reparaţii străzi în municipiu - 14,4 milioane euro, reabilitare captare Gropeni şi staţie nouă de tratare a apei - 12,6 milioane euro, reabilitare şi extindere reţele apă şi canalizare în municipiu - 8,1 milioane euro, lucrările de reabilitare a DJ 212 a Brăila - Măraşu - 5,6 milioane euro, reabilitarea zonei de promenadă de lângă Palatul administrativ cu tot cu fântânile arteziene - 2,6 milioane euro, Viabilizare strada Cimbrului - 1,9 milioane euro, reabilitare pasaj pietonal din faţa Palatului Administrativ - 0,92 milioane lei, sunt doar câteva exemple. Autorităţile contractante care au semnat contracte cu "Tancrad" & Co sunt Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila (este vorba despre componente din cadrul mega-investiţiei în reţeaua de apă-canalizare din întreg judeţul), Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean, precum şi primării de comune, în general pentru asfaltări de drumuri.
Firmele locale nu sunt în TOP 10 contractori la Brăila
Revenind la lista firmelor cu "drăgan" la banul public din Brăila, un alt contract notabil este cel vizând realizarea investiţiei în Staţia de Epurare - aproape 50 milioane euro (consorţiul turco-german Sistem Yapi - Passavant). Urmează pe listă firma "Max Boegl" care a avut la noi contracte însumând 39,2 milioane euro, precum şi "RCS&RDS" - 29,4 milioane euro (achiziţia de curent electric a IPJ Brăila). În clasament, pe primele locuri ca valori de contracte mai figurează companii din domeniul farmaceutic/medical gen "Polisano" Sibiu - 25,2 milioane euro, "Farmexpert DCI" Bucureşti - 21,4 milioane euro, precum şi "Mediplus Exim" - 21 milioane euro. Ce observăm până la acest moment? Faptul că în Top 10 contractori direcţi la Brăila nu se află nici o companie locală. Abia pe locul 12 apare "Confort 2000" (afacerea lui Corneliu Pipera cumpărată după decesul acestuia de omul de afaceri Gabriel Ghenea) cumulând contracte de 13,17 milioane euro. Un pic mai jos, SC "Concivia" SA cu aproape 11,5 milioane euro, printre cele mai importante contracte fiind restaurarea şi consolidarea Teatrului Maria Filotti - aproape 3,5 milioane euro, reabilitarea clădirii fostului Dispensar de Copii de pe Calea Călăraşilor - 1,3 milioane euro, precum şi lucrările de la Spitalul de Psihiatrie - aproape 1,1 milioane euro. Imediat după firma familiei Stancu, apare "Risk Com" aparţinând familiei consilierului municipal Daniela Rădulescu - aproape 9,3 milioane euro (vedeta contractelor "Lapte - Corn"). Pe locuri fruntaşe mai sunt "Titan Edilitara" (afacerea familiei Fusea) - 6,17 milioane euro, "Grafitti Construct" (omul de afaceri Ghenea Gabriel) - 1,6 milioane euro, "Euro Building" (afacerea lui Paul Brebenel şi Nicuşor Rapan) - 1,33 milioane euro, "Repavil Cons" (omul de afaceri Georgel Ştefan) - 1,05 milioane euro şi "Rocif Construct" (afacerea familiei Chiroi) - 1,04 milioane euro. La polul opus avem nu mai puţin de 270 de firme, inclusiv din Brăila, care au contracte cu bani publici cu valori cumulate sub 10.000 euro.
CJ Brăila, campioană la atribuiri prin negociere directă
Aminteam la începutul materialului faptul că, din totalul de circa 6.400 de contracte, o parte s-au încheiat fără lictaţie, adică prin negociere cu sau fără publicarea unui anunţ de participare. Este cazul a 460 de contracte cu o valoare cumulată de aproape 47,7 milioane euro. Dintre toate sare în evidenţă, ca valoare, contractul de atribuire de 29,42 milioane euro, încheiat anul trecut, în vară, de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Brăila cu cei de la RCS&RDS Bucureşti pentru achiziţia de energie electrică. Contactată de reporterii "Obiectiv", conducerea IPJ Brăila a explicat prin biroul de presă că a fost vorba despre o achiziţie publică pe Bursa de Valori. "Acolo a fost postat anunţul nostru privind achiziţia de energie electrică. Furnizorii interesaţi de acest contract au intrat şi ei tot pe Bursa de Valori. Totul s-a realizat legal şi transparent", ne-a transmis agent şef adjunct Camelia Bucur din cadrul IPJ Brăila.
În rest, celelalte contracte atribuite prin negociere se cumulează, în marea majoritate, în contul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila şi vorbim aici de achiziţie de medicamente. Însă cu valori mari sunt astfel de contracte şi la Consiliul Judeţean, care a atribuit, tot prin negociere, suplimentări de contracte, aşa cum este cazul, de exemplu, la sala de bowling din Casa Tineretului - circa 144.000 euro în contul celor de la "Tancrad" Galaţi, sau plusul de 613.000 euro, tot pentru "Tancrad" însemnând lucrări suplimentare de reabilitare a drumului comunal DC 59, ori alţi 1,6 milioane euro lucrări suplimentare în contul asocierii "Max Boegl România" - "Tancrad", aferente proiectului investiţional de la drumul judeţean între Viziru Cuza Vodă şi Mihai Bravu. Tot prin negocieri directe Consiliul Judeţean a atribuit şi contracte pe programul "Lapte Corn" (SC "Risk Com" - 331.000 euro), precum şi lucrări de deszăpezire a drumurilor din judeţ ("Concivia" circa 186.000 euro şi "Tancrad Construct" - 182.000 euro).
În episodul următor, vă propunem o incursiune în "ecosistemul" achiziţiilor publice prin "cumpărare directă", unde, la fel, sumele cheltuie din banul public sunt impresionante.
