Magistrala şi întreaga reţea de termoficare din oraş vor fi valorificate la fier vechi de "Laromet Transib", societate aparţinând familiei Mihuţescu Cioabă, una dintre cele mai bogate familii de etnici rromi din Sibiu - o ramură importantă în arborele genealogic al "regelui" en titre Daniel Cioabă. Firma sibiană a concurat în oferte la negocierea organizată de CUP Dunărea cu "Mioriţa Com", compania aparţinând lui Corneliu şi Gigel Cloşcă, tată şi fiu. Preţul final de atribuire a fost de 0,4 lei/kg, ceea ce înseamnă că fiecare tonă de material reciclabil va aduce în vistieria municipalităţii suma de 400 lei. Ca să vă faceţi o idee, dintr-un kilometru de conductă rezultă cam 200 - 250 tone de material reciclabil, iar reţeaua, cel puţin din oraş, are câteva zeci de kilometri şi o valoare de inventar de peste 170 milioane lei. Anul trecut, în cursul lunii martie, o bucată de 3 km din conducta magistrală a fost vândută cu 0,76 milioane lei, inclusiv TVA. Suma totală pe care o va încasa municipalitatea din vânzarea conductelor de termoficare va fi cunoscută cu exactitate abia după ce sibienii vor termina cu demolările, iar cantităţile de materiale refolosibile vor fi cântărite şi facturate. Tot atunci se va putea stabili şi valoarea prejudiciului rezultat în urma furturilor din fosta magistrală de termoficare pe care CUP "Dunărea" a refuzat ostentativ să o preia în grijă, aşa cum stabiliseră consilierii municipali în ianuarie 2014.
O investiţie publică de peste 175 milioane de lei va fi rapid pusă la pământ şi vândută la fier vechi: la mijlocul acestei luni s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea reţelei urbane de termoficare a municipiului. Surse din cadrul Primăriei Brăila ne-au informat că o firmă din Sibiu, specializată în recuperare materiale reciclabile, a câştigat procedura. Este vorba despre SC "Laromet Transib" SRL, societate cu un capital de doar 1.000 lei, avându-l drept asociat principal pe Gogu Mihuţescu Cioabă, potrivit informaţiilor din presa centrală, nepotul de văr al autointitulatului rege al rromilor, Daniel Cioabă. Concret, aşa cum rezultă din Registrul Comerţului, la firma amintită, cu o contribuţie la capitalul social de 800 lei, figurează Gogu Mihuţescu Cioabă (născut în 1985), fiul lui Ion Mihuţescu Cioabă, prosper antreprenor sibian, cu afaceri de milioane în domeniul valorificării fierului vechi, ajuns vicepreşedinte al PSD Sibiu în mai 2010, şi vărul lui Daniel Cioabă, autoproclamat rege al rromilor. Asociata lui Gogu Mihuţescu Cioabă la "Laromet Transib" este Olga Mihaela Polea (născută în 1969) cu o contribuţie de 200 lei la capitalul firmei.
În conformitate cu datele înregistrate la Ministerul Finanţelor Publice, compania adjudecatară, cu obiect principal de activitate "Recuperarea materialelor reciclabile sortate" şi patru salariaţi, a raportat anul trecut afaceri în valoare totală 1,39 milioane lei, din care, la final, a rezultat un profit net de 175.489 lei.
Pentru achiziţia de la Brăila, firma va plăti 0,4 lei pentru fiecare kilogram de material reciclabil recuperat, preţul fiind stabilit în urma unei negocieri directe organizate de CUP "Dunărea", şi la care au participat două firme: "Laromet Transib" SRL şi "Mioriţa Com", cea care a cumpărat anul trecut de la lichidatorul fabricii de căldură - CET SA Brăila 3 km din magistrala de termoficare, adică bucata de la ieşirea din CET SA Brăila până la intrarea în Chiscani.
Pe hârtie sunt aproape 66 km de conducte
Revenind la negocierea organizată de CUP "Dunărea", în anunţul lansat în presa centrală se arată că "Preţul de pornire a ofertării de preţ negociabil este cel mai mare preţ oferit pe kg de fier, preţ rezultat după scăderea cheltuielilor aferente lucrărilor de demolare - ecologizare", ceea ce înseamnă că 0,4 lei pe kg reprezintă preţul rezultat după ce vor fi scăzute cheltuielile pe care "Laromet Transib" le va face cu demolarea conductelor supraterane şi a postamenţilor din ciment pe care acestea se sprijină, inclusiv cheltuielile generate cu procesarea deşeurilor de vată minerală care termoizolează ţevile de căldură şi curăţenia în urma echipei de demolare.
Ca să vă faceţi o idee despre dimensiunea reţelei de termoficare urbană şi valoarea acesteia, vă spunem că în actele oficiale se face referire la o lungime totală de 65,71 km de conducte cu diferite diametre, din care circa 30 km sunt conducte de medii şi mari dimensiuni. Toate acestea au o valoare de inventar de peste 170,5 milioane lei, la care se adaugă şi racordurile către punctele termice din cartiere, alte câteva milioane de lei.
Care va fi valoarea finală pe care municipalitatea o va încasa din vânzarea tuturor acestor bunuri? Greu de spus la acest moment, până când nu se fac măsurătorile împreună cu firma câştigătoare, operaţiune în plină derulare la acest moment, după cum susţine municipalitatea. "Procedura stabileşte că încasările la buget din acest contract se fac pe măsură ce au loc demolările şi se cântăresc materialele reciclabile obţinute din magistrala de termoficare urbană. Ce pot să vă spun acum este că s-a semnat contractul cu firma adjudecatară şi că, în prezent, are loc inventarierea în vederea predării elementelor componente ale acestui bun către firma câştigătoare", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.
Cert este că, până la negocierea directă din această lună, CUP Dunărea a încercat de mai multe ori să vândă la licitaţie magistrala şi reţeaua de termoficare, fără succes însă, preţurile cerute fiind între 7,229 milioane lei, la prima tentativă, şi 6,65 milioane lei, ambele preţuri neincluzând TVA.
Care este dimensiunea prejudiciului din furturi la reţeaua de termoficare?
Rămâne, totuşi, un mare semn de întrebare cu privire la prejudiciul creat municipalităţii din cauza furturilor care au avut loc la magistrala de termoficare. Ca principiu, în ianuarie 2014, conform HCLM 31/2014, magistrala rămasă în proprietatea municipalităţii după ce fosta fabrică de căldură CET SA Brăila şi-a vândut prin lichidator bucata sa de conductă (circa 3 km de la ieşirea din incinta unităţii până la intrarea în Chiscani) se întindea de la Chiscani până la intrarea în oraş, unde se lega la reţeaua publică. De atunci însă s-au intensificat atacurile hoţilor care au "tocat" noapte de noapte, bucată cu bucată, aşa cum de altfel cotidianul "Obiectiv" a semnalat în repetate rânduri. Într-un final, din conductă a mai rămas porţiunea de la intrare în localitatea Vărsătura spre municipiu, în timp ce bucata de la Chiscani spre Vărsătura, pe câţiva kilometri, a fost "subtilizată". Cum a fost posibil un asemenea jaf? Simplu: nimeni nu s-a preocupat de paza conductei. Deşi consilierii municipali au decis anul trecut, în ianuarie, ca de magistrală să se ocupe CUP Dunărea - operatorul de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii, acesta nu a preluat niciodată bunul respectiv, tergiversând momentul, cel mai probabil ca să evite, pe de o parte, costurile cu asigurarea pazei obiectivului, şi, în plan secund, să nu ajungă să fie trasă la răspundere pentru prejudiciul generat de furturi. Nici municipalitatea nu s-a preocupat prea tare, în sensul că nu a făcut niciodată presiuni, cel puţin la nivel de percepţie publică, asupra CUP să ducă, totuşi, la îndeplinire prevederile HCLM 31/2014, în sensul preluării în administrare a magistralei. A cerut, însă, forţelor de ordine să-şi arunce un ochi şi la magistrală pe timpul nopţii, ca să descurajeze furturile. Oricum, nota finală de plată pentru toate aceste furturi din cauza neglijenţei autorităţii locale pentru propriile bunuri, o vom vedea când se va termina de inventariat reţeaua de termoficare. Sperăm că la momentul respectiv municipalitatea va avea curajul să anunţe public dimensiunea prejudiciului, cum va fi recuperat, dar mai ales cine este responsabil pentru ce s-a întâmplat acolo. Dacă municipalitatea nu va face acest pas, poate organele de anchetă se vor interesa de acest subiect pentru a face lumină. Discutăm, totuşi, despre venituri neîncasate la bugetul public.
Cătălin Boboc: "Hoţii magistralei de termoficare trebuie traşi la răspundere"
Şi staff-ul PNL Brăila a criticat neglijenţa factorilor decizionali în ce priveşte securitatea conductei magistrale de termoficare, cu referire evidentă la furturile de fier vechi. Într-un comunicat de presă semnat de copreşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, acesta punctează faptul că "în anul 2013, conducta a fost evaluată la un cuantum de circa 24 de miliarde de lei vechi. Până la acest moment, nişte domni din cadrul Consiliului de Administraţie al CET (societate în subordinea Consiliului Local Municipal, aflată în lichidare - n.r.) au închis ochii sau au fost poate chiar părtaşi la furtul unei mari părţi din conductă, iar abia astăzi, când valoarea magistralei a fost minimalizată, majoritatea PSD, în frunte cu primarul Simionescu, vrea să vândă ce a mai rămas pentru a legaliza hoţia făcută anterior", se arată în comunicatul din partea PNL. "Mai mult decât atât, în tot acest timp, societatea de termoficare trimite somaţii de executare silită brăilenilor datori, cu toate că în ultima perioadă de funcţionare serviciile furnizate au lăsat de dorit. Consider că soluţia nu este nici pe departe legalizarea furtului, ci sesizarea organelor în drept şi recuperarea prejudiciului de la făptaşi, indiferent cum se numesc ei, şi nu punerea furtului în cârca brăileanului de rând. Să nu se înţeleagă greşit, suntem de acord cu valorificarea a ceea ce a rămas din conductă, dar aşteptăm tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de această pierdere. La Brăila, în ultimii ani, s-a creat o reţetă de succes: unii fură, iar cetăţenii acoperă pagubele", se mai arată în materialul amintit.
De precizat că în cadrul şedinţei Consiliului Local Municipal de astăzi, pe ordinea de zi figurează un proiect de hotărâre care îşi propune repetarea procedurii de casare-valorificare şi pentru partea subterană a reţelei de termoficare. În esenţă, proiectul prevede trecerea din proprietatea publică în cea privată a municipiului a reţelei subterane şi valorificarea acesteia după exemplul conductelor supraterane, vândute recent unei firme sibiene.
