Mergi la conţinutul principal

Rasismul. Din America in Romania

Patronul frizeriei Obama ma invita sa iau loc. Mai dureaza putin pina cind Sebastien se elibereaza si poate sa ma tunda. Nu sint pretentions de obicei, mai ales ca nu am cu adevarat ceea ce se cheama sense of style. Ma multumesc cu tunsori simple, scurte, deprinse de pe vremea cind mi se cerea sa ma tund "unu” la scoala. Ma prefac ca rasfoiesc Architectural Digest, una dintre revistele care nu lipseste niciodata din frizerii. Cum sint fortat sa o aleg de fiecare data - restul revistelor sint de moda sau de machiaj si infrumusetare - i-am devenit un fel de fan si aproape ca ma bucur cind am mai mult de asteptat la frizer pentru ca apuc sa citesc ultimul numar.
Locuiesc intr-un cartier cu populatie preponderent de culoare, in sudul Chicago-ului. Singurul aport al populatiei de alte rase este constituit de studentii, profesorii si personalul administrativ al universitatii din cartier, unde studiez si eu. si acum sint inconjurat de persoane de culoare. Vorbesc afabil, se amuza, comenteaza evenimentele zilei. Frizeria este unul dintre locurile pe care populatia americana de origine africana le foloseste ca spatiu comunitar. "Nu cred ca trebuie sa-l dea afara”, spune o doamna cu un copil adormit in brate. "Dar ce-a spus, draga?”. "Ca fetele alea sint nappy-headed hos.” Intru in vorba si le intreb pe doamne despre ce vorbesc. Ma lamuresc ca sintem in mijlocul unui alt scandal in care este implicat controversatul Don Imus, unul dintre cei mai cunoscuti producatori de emisiuni radio din Statele Unite.
Imus in the Morning are o istorie lunga la concernul de media CBS. inca de la inceputuri, in 1971, cind intra in emisie drogat sau beat, gazda emisiunii, Don Imus s-a facut remarcat prin comentariile sale nu tocmai placute cu privire la populatia de culoare, la femei, la minoritatile sexuale. Cu alte cuvinte, un iconoclast al ceea ce numim astazi corectitudine politica (PC). Ultima aventura de acest gen a lui Imus i-a adus, din nou, oprobiul public, atunci cind le-a numit pe fetele de la echipa de baschet a Universitatii Rutgers din New Jersey (si traduc aici cit se poate de liber) "tirfe latoase”. Expresia nu este discriminatorie numai pentru ca foloseste un adjectiv pe care in mod normal nu il auzi decit cu privire la americanii de culoare: nappy-headed, unde nappy se refera la parul negrilor, care se aduna in mod natural in suvite, ci si pentru ca numeste o echipa de fete hos, un cuvint de argou care se foloseste in ghetto-urile americane cu sensul pe care l-am mentionat deja.
Am urmarit scandalul din jurul lui Don Imus, care s-a incheiat cu concedierea lui definitiva si irevocabila pe 12 aprilie. Nu cred insa ca CBS l-a pedepsit pe Imus numai pentru acest incident. Seria de invective pe care le-a folosit radiofonistul american de-a lungul timpului este una impresionanta si o simpla cautare pe internet va poate edifica. Pe de alta parte, Imus a cazut victima si unui fenomen mai larg in societatea americana de astazi, si anume re-radicalizarea discursului ne-PC.
Asociat exclusiv cu societatea americana, ridiculizat si considerat o exagerare grosolana pentru ca a dus de multe ori la decizii absurde precum interzicerea unor opere literare in programa scolara a unora dintre statele americane pe motiv ca autorul respectiv folosea un limbaj nepotrivit pentru educatia copiilor (cel mai recent exemplu fiind cel al miscarii parintilor din unele districte scolare din Illinois de a interzice predarea romanului Abatorul No. 5 al regretatului Kurt Vonnegut), PC a pornit initial ca o incercare de a repara citeva dintre tarele societatii americane, printre care rasismul si misoginismul erau cele mai evidente.
Alterat in timp, rapit de la liberali de catre miscarea neoconservativa pentru a-i servi interesele de radicalizare ideologica a societatii americane intr-o incercare de intoarcere la un vag illo tempore al anilor cincizeci, considerati a fi cei mai luminosi ai perioadei postbelice americane, PC-ul este acum intr-o perioada de regres, iar rezultatele acestei relaxari se vad pe peste tot. Pentru sceptici, un exemplu recent de o violenta extrema este iesirea necontrolata a actorului Michael Richards ("Kramer” din serialul Seinfeld) din noiembrie 2006. Pentru cei tari de inima si care vor sa asiste la o iesire paranoida in public a simpaticului Kramer, ii invit sa faca o cautare pe video.google.com cu cuvintele "Michael Richards racist”. De fiecare data cind sint socat de cite vreo decizie ridicola a Federal Communications Commission, organismul guvernamental care supervizeaza (cititi cenzureaza) presa audio-vizuala din Statele Unite, ma intorc la acel clip video cu Michael Richards, in care ura nestavilita a comediantului se revarsa din fiecare cuvint rostit pe acea scena.
Paradoxal, nu sintem scutiti nici in Romania de iesiri rasiste. Sportivii de culoare care activeaza aici se pling constant ca li se adreseaza cuvinte denigratoare, ca sint scuipati in public si umiliti. Bachetbalistul american Darnell Clavon este unul dintre cei care si-a impartasit experientele de curind in cadrul unui seminar pe probleme de discriminare rasiala desfasurat la Sibiu, orasul in care activeaza ca sportiv. Brian Evans, celalalt sportiv de culoare din Sibiu este si acum intr-un proces cu unul dintre localnici, pe motiv de violenta fizica (v. "Evenimentul Zilei” din 10 aprilie 2007).
In Romania ultimilor ani s-a facut mult caz de ridicolul corectitudinii politice. Ceea ce cred ca s-a scapat din vedere a fost faptul ca noi am ajuns sa vedem PC-ul la lucru intr-un moment al sau extrem. Am vazut rezultatul grotesc si deformat al unei lungi evolutii, care a pornit de la ideea ca nici o fiinta umana nu trebuie sa fie jignita si discriminata pe motive de rasa, sex, apartenenta etnica sau religioasa. Idee cu care nu cred ca avem vreun motiv sa nu fim de acord.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro