• europarlamentarul PSD ne-a trimis bilanțul muncii sale de 4 ani în Parlamentul Europei • astăzi, episodul 6, care se referă tot la întrebări cu solicitare de răspuns, inclusiv răspunsurile primite de europarlamentarul PSD • despre inițiativa civică vs tratatele UE, tranziția UE la hidrogen, etichetarea produselor alimentare, planul UE de acțiune rurală și multe altele în materialul de mai jos
În cadrul raportului extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose pe adresa redacției, capitolul „Interpelări europarlamentare” este foarte important pentru că presupune atât întrebările scrise, cât și răspunsurile primite. Reamintim că am încercat o sinteză atât a conținutului întrebărilor cât și a răspunsurilor primite de europarlamentarul Mihai Tudose.
Minority SafePack - Inițiativa civică vs tratatele UE
23 decembrie 2020: Ce măsuri are în vedere Comisia Europeană, în calitate de garant al tratatelor UE, pentru a asigura respectarea principiilor atribuirii de competențe, subsidiarității și proporționalității, în fața unor astfel de inițiative aflate în coliziune cu dreptul european?
Ne confruntăm în ultimii ani, cu o periculoasă recrudescență a naționalismului și spiritului revizionist în Europa, iar problematica minorităților naționale riscă să fie instrumentată politic de forțe separatiste și revanșarde. Este și cazul inițiativei civice Minority SafePack. Așa cum au evidențiat și dezbaterile din Parlamentul European, solicitările acesteia contravin tratatelor UE, potrivit cărora protecția drepturilor minorităților naționale aparține sferei de competență a statelor membre.
Răspuns dat de vicepreședintele Vera Jourová în numele Comisiei Europene, la 2 martie 2021:
În limitele competențelor sale, Comisia dispune de mai multe instrumente pentru a asigura respectarea drepturilor minorităților și a adoptat o serie de inițiative, menționate în comunicarea sa ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack” .Cu toate acestea, UE nu are competențe legislative generale care să vizeze în mod specific protecția minorităților naționale. Competențele de care dispune UE sunt limitate, mai ales în ceea ce privește aspectele legate de recunoașterea statutului minorităților naționale sau lingvistice, de autonomia acestora sau de regimul care reglementează utilizarea limbilor regionale sau minoritare. Puterea decizională generală în privința minorităților rămâne în mâinile statelor membre. Prin urmare, este de datoria statelor membre să asigure respectarea ordinii lor constituționale și a obligațiilor care le revin în temeiul dreptului internațional.
Tranziția UE la hidrogen
8 iunie 2021: 1. Are în vedere Comisia să susțină investițiile în proiectele de infrastructură energetică care pot facilita trecerea sustenabilă la hidrogen? 2. Ce măsuri preconizează Comisia pentru a stimula obținerea unui mix energetic deopotrivă puțin poluant și rentabil economic?
Există decalaje majore între statele membre în ceea ce privește trecerea la folosirea pe scară largă a hidrogenului: unele țări din UE abia încep elaborarea unei strategii naționale, în vreme ce altele utilizează deja transportul feroviar pe bază de hidrogen. Cea mai importantă cauză a reținerii multor state din Uniune este lipsa de competitivitate a hidrogenului provenit din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În opinia mea, pentru a asigura coerența tranziției energetice, astfel încât diferențele să nu se accentueze în interiorul UE, soluția ar fi investițiile focalizate pe adaptarea infrastructurilor de gaze existente pentru producția, stocarea și transportul hidrogenului. Susțin proiectul de compromis referitor la instituirea unei perioade de tranziție în acest sens, propus de Președinția portugheză a Consiliului UE cu privire la revizuirea Regulamentului UE (347/2013) privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E). Consider ca fiind lipsită de realism declarația comună a 11 state membre, care solicită respingerea ”amestecului” hidrogenului cu combustibilii fosili.
Răspuns dat de comisarul Kadri Simson în numele Comisiei Europene, la 15 iulie 2021:
Strategia privind hidrogenul(1) recunoaște că punctele de plecare și infrastructura din prezent pot fi diferite de la un stat membru la altul și, prin urmare, stabilește o abordare pe etape cu opțiuni „fără regrete” pentru a sprijini toate statele membre. În același timp, toate statele membre au posibilitatea de a produce și de a consuma hidrogen din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele greu de decarbonizat. Aceste aplicații necesită în principal hidrogen pur.
(...) De asemenea, este necesar să se dezvolte o infrastructură logistică la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care propunerea de regulament privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (Regulamentul TEN-E)(2) include în domeniul său de aplicare rețele de hidrogen transfrontaliere specializate, care acoperă atât adaptarea activelor existente, cât și construirea de noi active pentru transportul exclusiv al hidrogenului. Întrucât mai multe aplicații cu valoare adăugată ridicată necesită hidrogen pur, accentul se pune pe conducte de hidrogen dedicate, atât conducte noi, cât și gazoducte complet renovate. Adăugarea unui nivel redus de hidrogen în rețelele de gaze naturale ar putea fi o opțiune pentru a integra hidrogenul la nivel local. Acest lucru nu ar necesita adaptări ale rețelei de gaze. Adăugarea de hidrogen în rețelele de gaze naturale în procent mai mare are implicații asupra comerțului transfrontalier și interoperabilității rețelelor, inclusiv într-o perioadă de tranziție, și va fi luată în considerare în pachetul privind hidrogenul și decarbonizarea gazelor, care urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului.
Revizuirea etichetării produselor alimentare
21 iunie 2021:Are în vedere Comisia o majorare a dimensiunilor minime ale fontului, reglementate în prezent de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, la articolul 13 referitor la modul de prezentare a mențiunilor obligatorii?
Potrivit Planului de acțiune pentru Strategia „De la fermă la consumator”, Comisia Europeană și-a asumat prezentarea, până cel târziu la finalul anului 2022, a unei propuneri de regulament care să revizuiască normele UE în materie de etichetare a produselor alimentare. Din datele preliminare comunicate de Comisie, revizuirea va pune accent pe etichetarea nutrițională obligatorie și standardizată, precum și pe extinderea informațiilor vizând originea produselor.
Pentru a facilita alegerea în cunoștință de cauză a consumatorilor, este necesară, conform punctului de vedere pe care mi l-au transmis numeroși cetățeni, și o inscripționare cât mai lizibilă a ambalajelor.
Răspuns dat de comisarul Stella Kyriakides în numele Comisiei Europene, la 5 august 2021:
Prioritățile actuale ale Comisiei în ceea ce privește etichetarea produselor alimentare sunt punerea în aplicare a Strategiei „De la fermă la consumator” pentru a permite consumatorilor să facă alegeri alimentare în cunoștință de cauză, sănătoase și durabile. Revizuirea Regulamentului (UE) nr. 1169/2011(1) se va concentra pe etichetarea nutrițională armonizată pe partea frontală a ambalajului, pe extinderea etichetării privind originea pentru anumite produse, pe normele privind marcarea datei și pe normele privind etichetarea băuturilor alcoolice. (...)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prevede ca informațiile obligatorii referitoare la produsele alimentare să fie amplasate într-un loc evident, astfel încât să fie ușor vizibile, lizibile și, după caz, indelebile.
Drepturile românilor și ale cetățenilor altor țări ai UE aflați în Marea Britanie
24 iunie 2021:1. Cum intenționează Comisia Europeană să asigure respectarea drepturilor tuturor cetățenilor UE aflați pe teritoriul britanic după 30 iunie 2021? 2. Ce acțiuni are în vedere Comisia pentru a determina Guvernul Regatului Unit să elimine situațiile discriminatorii - la care, potrivit semnalelor primite, sunt supuși deja cetățenii români și cetățenii din alte state ale Uniunii Europene?
La 30 iunie 2021 expiră termenul pentru depunerea cererii de rezidență de către cetățenii UE aflați pe teritoriul britanic, în cadrul procedurii EU Settlement Scheme. Conform estimărilor organizațiilor pentru drepturile imigranților și presei britanice, cel puțin 130 000 de persoane nu au efectuat încă demersul pentru a-și păstra dreptul de a locui, de a munci, de a efectua studii sau de a avea acces la asistență medicală și beneficii sociale. Între aceștia, se află și cetățeni români, pe lângă cei 918 000 de conaționali ai mei care au cerut până acum dreptul de rezidență. Autoritățile britanice au refuzat prelungirea termenului-limită, în ciuda intensificării ritmului de aplicații, dar au anunțat că vor trimite notificări celor aflați în întârziere, care vor putea depune solicitări și după data de 30 iunie, dacă prezintă motive întemeiate pentru neîncadrarea în termen.
Răspuns dat de vicepreședintele Maroš Šefčovič în numele Comisiei Europene, la 17 septembrie 2021:
Nerespectarea obligației de a depune cererea la timp nu conduce la o pierdere ireversibilă a statutului, întrucât Acordul de retragere prevede că cetățenii UE pot încă să își depună cererile chiar și după termenul-limită și că acestora li se poate acorda statutul. Cetățenii UE trebuie să demonstreze mai întâi că au existat motive rezonabile pentru nedepunerea cererilor în timp util. Această garanție este prevăzută la articolul 18 alineatul (1) litera (d) din Acordul de retragere(1). Numărul total de cereri de acordare a noului statut de rezident în Regatul Unit primite până la 30 iunie 2021 a fost de 6 milioane. Aproape 1 milion de cereri au fost depuse de cetățeni români. Comisia nu deține informații care să indice faptul că autoritățile britanice aplică normele Regatului Unit într-un mod care afectează anumite grupuri de cetățeni ai UE mai mult decât pe altele.
Suplimentarea Fondului de Solidaritate al UE
15 septembrie 2021:Are în vedere Comisia Europeană suplimentarea bugetului Fondului de Solidaritate al UE și adaptarea procedurilor astfel încât, în situații de urgență, ajutorul UE să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie?
Catastrofele naturale din această vară, din Uniunea Europeană, impun adaptarea Fondului de Solidaritate al UE pentru a putea veni, în mod substanțial, în sprijinul țărilor afectate.
Zone întregi afectate, în lunile iulie și august, de inundațiile grave din România până în Germania și Belgia, precum și de incendiile devastatoare din Grecia până în Portugalia au, în continuare, nevoie de sprijin masiv.
Răspuns dat de dna Ferreira în numele Comisiei Europene, la 30 noiembrie 2021:
Fondul de solidaritate al UE (FSUE) a fost creat în 2002 ca instrument de ajutor post-dezastru. Activarea sa necesită un anumit timp, având în vedere durata combinată a procesului de depunere a cererilor și a mecanismului bugetar subiacent. Intervenția FSUE este declanșată de o cerere din partea statului membru afectat, transmisă în termen de 12 săptămâni de la prima daună cauzată de o catastrofă. Germania, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Austria au depus cereri în contextul inundațiilor recente.
Suma maximă disponibilă pentru FSUE până la 1 septembrie 2021 a fost de 477 de milioane EUR în prețuri curente (...) În 2021, fondurile FSUE au fost mobilizate pentru 22 de cereri de urgență sanitară în contextul COVID-19 și pentru asistență pentru Grecia și Franța în legătură cu 4 dezastre naturale. Restul de 41 de milioane EUR au fost plătite Croației sub formă de avans în legătură cu seria de cutremure începând din 28 decembrie 2020. Prin urmare, toate fondurile alocate FSUE în cadrul SEAR până la 1 septembrie 2021 au fost consumate.
Restul de 25 % din suma anuală SEAR pentru 2021 (318,4 milioane EUR) a devenit disponibil la 1 octombrie 2021. Aceasta poate fi utilizată de oricare dintre componentele SEAR în funcție de necesități, inclusiv pentru cererile FSUE depuse în contextul inundațiilor.
Planul UE de acțiune rurală
15 septembrie 2021:Are în vedere Comisia Europeană să grăbească adoptarea Planului de acțiune rurală? Ce măsuri consideră Comisia că se impun pentru o conectare cât mai rapidă și la scară cât mai largă la infrastructura primară în regiunile UE cele mai afectate de această carență din mediul rural?
La 30 iunie 2021, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea pe termen lung privind zonele rurale din UE, bazată pe Pactul rural și Planul de acțiune rurală. Este un pas binevenit în direcția stimulării dezvoltării durabile și coerente a mediului rural din UE. Din păcate, calendarul propus este inadecvat în raport cu fenomenul de depopulare accelerată a satelor europene.(...)
Decalajul social-economic în creștere va avea un impact puternic asupra nivelului de trai și a șanselor în tranziția verde și digitală pentru 30% din populația Uniunii, care trăiește la sat și încă se confruntă, în proporție alarmantă, cu problema accesului la servicii și facilități de bază. În privința conectării la apă, electricitate și canalizare se înregistrează diferențe considerabile între statele membre.
Răspunsul dat de comisarul Elisa Ferreira în numele Comisiei Europene, la 17 noiembrie 2021:
Conștientă de nevoile zonelor rurale, Comisia a contactat statele membre, printr-o scrisoare comună a vicepreședintelui pentru democrație și demografie și a comisarilor pentru agricultură și coeziune și reforme, datată 19 iunie 2020. Scrisoarea a anunțat începerea pregătirii viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE și a solicitat statelor membre să se asigure că nevoile specifice ale zonelor rurale sunt luate în considerare în noile lor planuri strategice pentru politica agricolă comună și programele politicii de coeziune care urmează să fie finanțate pentru perioada 2021-2027. Comisia va depune eforturi pentru a se asigura că se acordă atenția cuvenită dificultăților rurale, precum și altor dificultăți teritoriale. Dezvoltarea infrastructurii necesare, pe lângă acțiunile concrete prevăzute în documentele de programare respective pregătite de statele membre, va fi facilitată de acțiunile emblematice ale Planului de acțiune rurală al UE, cum ar fi acțiunile privind mobilitatea rurală și viitorul digital rural. (...) Pactul rural și un plan de acțiune rurală al UE cu proiecte emblematice concrete și noi instrumente vor contribui la realizarea obiectivelor viziunii, stimulând revitalizarea zonelor rurale.
Criza energetică
23 septembrie 2021: 1. Are Comisia Europeană în vedere să investigheze o posibilă manipulare deliberată a pieței UE, în cursul acestui an, de către unii furnizori și comercianți de energie? . Ce intenționează Comisia să facă pentru evitarea deficitului de gaze în UE în această iarnă? . Ce măsuri consideră Comisia necesar să adopte în regim de urgență pentru sprijinirea consumatorilor ce nu-și vor putea achita facturile la încălzire și electricitate?
UE riscă să se confrunte cu o gravă criză energetică, din două cauze principale: perspectiva penuriei de gaze naturale și creșterea explozivă a prețurilor la energie. În acest an, prețul gazului natural s-a multiplicat de mai multe ori, determinând facturi la energie tot mai greu de suportat pentru numeroși consumatori casnici și industriali din Uniunea Europeană. Sărăcia energetică este într-o creștere fără precedent, afectând în mod disproporționat statele membre.
În perspectiva iernii, stocurile de gaze în UE sunt cu 21% sub nivelul normal pentru această perioadă a anului. Încă din martie, când nivelul de stocare a gazelor era cu 24% mai mic decât în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani, a devenit evident că cererea suplimentară va pune presiune asupra prețului, alături de creșterea globală a consumului.
Răspuns dat de comisarul Kadri Simson în numele Comisiei Europene, la 17 noiembrie 2021:
Comisia monitorizează îndeaproape creșterea prețurilor angro la gaze și energie electrică în Europa și nu va ezita să intervină împotriva comportamentului comercial care încalcă normele UE în materie de concurență pentru a asigura o concurență efectivă pe piața internă a energiei. Comisia este, de asemenea, în strânsă legătură cu autoritățile naționale de concurență, care au competențe paralele de a aplica normele UE în materie de concurență.
Aprovizionarea cu energie nu este supusă unui risc imediat. Împreună cu Grupul european de coordonare pentru gaz și cu grupurile regionale de risc și în cooperare cu Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale, Comisia monitorizează îndeaproape situația securității aprovizionării, inclusiv nivelul depozitelor de gaze. Regulamentul privind privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze impune tuturor statelor membre să fi pus în aplicare măsuri de pregătire prin intermediul planurilor lor de urgență.
Comisia a prezentat un set de instrumente cu măsuri imediate și pe termen mediu pe care UE și statele sale membre le pot utiliza pentru a aborda impactul prețurilor ridicate la energie și pentru a consolida reziliența în fața viitoarelor șocuri asupra prețurilor. Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără acordarea de sprijin clienților vulnerabili și instituirea de garanții pentru a evita deconectarea rețelei sau amânarea plăților. Statele membre sunt, de asemenea, invitate să numească un furnizor de ultimă instanță. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili pe termen mediu, Comisia propune, de asemenea, ca statele membre, printre altele, să furnizeze informații pentru a spori responsabilizarea consumatorilor și pentru a spori contribuția acestora la îmbunătățirea răspunsului la cerere și la dezvoltarea autoaprovizionării.
