Surpriză de proporţii în cazul licitaţiei pentru sectorul Brăila - Galaţi din ambiţiosul program care-şi propune reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene în întreaga ţară. Autorităţile centrale au anulat aruncarea de zaruri din toamna anului trecut, care a dat drept câştigătoare asocierea de firme în frunte cu "Tancrad" pentru potul de aproape 90 milioane de euro aferent sectorului de 160 km de drumuri din judeţul Brăila. La solicitarea contraofertanţilor, în frunte cu firma gălăţeană "Vega 93", Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a dispus anularea raportului procedurii şi reevaluarea ofertelor. Decizia a fost dată chiar în decembrie anul trecut. Deocamdată, nu se cunoaşte rezultatul final la a doua aruncare de zaruri. Cert este că proiectul va cunoaşte o amânare, pentru că trebuie aşteptată acum o reevaluare. Iar dacă şi aceasta va fi contestată, rămâne de văzut peste câte luni va fi soluţionat în instanţă litigiul.
În prima parte a anului trecut, Ministerul Dezvoltării a lansat la nivel naţional mai multe licitaţii în cadrul unui program guvernamental de reabilitare a 10.000 km de drumuri judeţene din întreaga ţară. Brăila a fost băgată la pachet cu Galaţiul pentru un contract de lucrări evaluate la aproape 380 milioane de lei, în care judeţele au cote aproximativ egale. De aceşti bani, numai la Brăila urmează să se reabiliteze/modernizeze 4 sectoare de drumuri judeţene, plus alte câteva drumuri de interes local, însumând circa 160 kilometri. Iniţial, pe lista propusă de CJ Brăila se aflau 11 proiecte vizând drumuri pe sectoare cu o lungime totală de 224 km, ce se regăseau pe teritoriul a 21 de comune, din care mai mult de jumătate "guvernate" de primari PSD. În final, Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea a selectat pentru finanţare şi execuţie în judeţul nostru numai proiectele ce vizează primării conduse de membri PDL.
Trebuie scos în evidenţă faptul că acest proiect are o particularitate deloc de neglijat, chiar la capitolul finanţare. Concret, proiectul Ministerului Dezvoltării presupune ca finanţarea efectivă a lucrărilor să fie asigurată de firma sau firmele câştigătoare (asociată/e sau nu cu o bancă sau un fond de investiţii), urmând ca până în 2020 ministerul să dea aceşti bani înapoi de la bugetul de stat. De altfel, în această perioadă este inclus şi un interval de 7 ani aferent rambursării creditului la contract.
S-a modificat schimbarea
În octombrie anul trecut, Ministerul Dezvoltării a anunţat şi rezultatul licitaţiei pentru sectoarele de drumuri judeţene din Brăila şi Galaţi. Câştigătoare era firma "Tancrad", care s-a luptat în oferte cu o altă vedetă din Galaţi, societatea "Vega 93". Licitaţia lansată în vară a avut, aşa cum am spus, o valoare de pornire de aproape 378 milioane de lei fără TVA, din care 178,6 milioane lei pentru judeţul nostru. Într-un final, după licitaţie, suma la care s-au adjudecat lucrările era de 358 milioane de lei. Dar lucrurile nu au rămas aşa, întrucât marele învins, asocierea de firme reprezentată de "Vega 93" a contestat la CNSC rezultatul licitaţiei. Contestatorul a solicitat, în principal, "anularea procedurii pentru abateri grave de la prevederile legislative, în subsidiar, anularea rezultatului procedurii, a comunicării rezultatului procedurii şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor".
În urma analizei, CNSC a dat un verdict chiar în cursul lunii decembrie 2011. A decis să dea dreptate asocierii conduse de "Vega 93", în sensul că "admite solicitarea de reevaluare a ofertelor şi obligă autoritatea contractantă la anularea raportului procedurii nr. 4928/04.10.2011 şi a tututor actelor subsecvente acestuia, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii de atribuire nr. 4980/DGAP/07.10.2011 şi 4980/DGAP/07.10.2011 şi reevaluarea ofertelor (...), respinge solicitarea contestatorului de anulare a procedurii de atribuire în cauză; (...) Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauză, de la etapa de evaluare a ofertelor, conform celor de mai sus, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei".
Trebuie precizat că asocierea reprezentată de "Vega 93" îi are în componenţă pe gălăţenii de la "Arcada Company" şi bucureştenii de la "Consitrans".
Reporterii "Obiectiv" au încercat să afle de la Ministerul Dezvoltării dacă a avut loc reevaluarea ofertelor dispusă de CNSC, ori dacă decizia Consiliului a fost contestată în instanţă de către adjudecatarul iniţial, însă, până la închiderea ediţiei, nu au primit un răspuns oficial, numărul de telefon indicat pe pagina de web a ministerului prezentând în permanenţă ton de ocupat. Pe portalul Justiţiei nu apare niciun dosar la vreo instanţă din Bucureşti în care asocierea reprezentată de "Tancrad" să conteste decizia CNSC.
Drumurile prinse în proiect trec prin comune conduse de PDL-işti
Iată şi lista proiectelor acceptate de Ministerul Dezvoltării: la capitolul drumuri judeţene au fost selectate proiectul DJ 255 A Silistraru - Gropeni (18,5 km), urmat de DJ 212 A Brăila - Măraşu (17 km), DJ 211 A Bordei Verde - Viziru (14,6 km) şi, în fine, DJ 211 Bordei Verde - DN 2B pe o porţiune de aproape 8,65 km. În total, este vorba despre 58,75 km. Mai departe, au mai fost selectate şi alte 11 proiecte de modernizare a mai multor drumuri de interes local, totalizând 102,6 km. Astfel, rezultă că judeţul nostru s-a încadrat cu o reţea de drumuri de circa 161,3 kilometri. Dacă analizăm lista localităţilor unde ar urma să fie modernizate sau reabilitate reţelele stradale, ori pe cea a tronsoanelor de drumuri judeţene luate în calcul de proiectele de investiţii şi comparăm cu harta politică a comunelor şi oraşelor din judeţ, culoarea predominantă este portocaliu. De fapt, cu o singură excepţie, localitatea Şuţeşti (unde primarul este din partea PNG), toate celelalte primării incluse în proiectele selectate de minister sunt conduse de primari PDL.
"E vorba de drumurile pe care CJ nu a vrut să le facă"
După aflarea rezultatului iniţial al licitaţiei ce dădea drept adjudecatară asocierea în frunte cu "Tancrad", conducerea locală a PDL a încercat să explice de ce lista comunelor prinse în program este portocalie: "Trebuie să remarcăm faptul că pe acest program sunt prinse drumurile pe care CJ Brăila nu a fost în stare să le facă - DJ din Insula mare şi cel care leagă Silistraru - Unirea - Gropeni. De fapt, pe care nu a dorit să le facă, pentru că în jurul lor sunt comune cu primari PDL. Practic, majoritatea acestor drumuri au fost lăsate de izbelişte de către CJ Brăila, tocmai pentru a arăta populaţiei că «uite, aveţi primari PDL şi ei nu fac nimic pentru voi», dar noi am reuşit să facem ceva pentru oamenii aceia", declara în octombrie anul trecut, Constantin Dumitriu, preşedintele PDL Brăila. Acest punct de vedere a fost consolidat şi de către deputatul de Brăila Eugen Bădălan: "Cei 160 de km pentru judeţul Brăila sunt rezultatul eforturilor exclusive ale organizaţiei PDL Brăila. Deoarece, din totalul de 10.000 de km câţi se vor face în toată ţara, fiecare judeţ s-a bătut să obţină cât mai mult pentru el, iar noi am obţinut aceşti kilometri pentru Brăila".
