Parc industial, megalopolis Brăila - Galaţi, aeroport, pod peste Dunăre, autostradă, bursa cerealelor, bazin olimpic, stadion de atletism, piaţa de gross. Iată doar câteva idei vehiculate de politicieni în campaniile electorale şi îngropate ulterior pentru a reapărea în perioada premergătoare alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale. Şi pentru că nimeni nu mişca un deget, dar temele de campanie trebuiesc dezbătute, atunci fiecare în dreptul lui începe să alimenteze visurile brăilenilor cu proiecte de anvergură. Ei bine, ar trebui să ne resemnăm şi să ne vaccinăm împotriva promisiunilor de acest gen, acestea nefiind altceva decât o molimă care acaparează minţile politicienilor români. E jale, vaccinaţi-vă împotriva minciunilor politice şi discursurilor demagogice pentru că o să ne aştepte un an plin.
În materialul de faţă, "Obiectiv - Vocea Brăilei" vă propune un top al promisiunilor neonorate, gogoşile răsuflate ale guvernărilor.
Eşecul răsunător al Parcului Industrial Brăila
Să ne reamintim pentru început de balada Parcului Industrial Brăila, începută cu mare fast, în urmă cu mai bine de 10 ani, rebranduită prin 2010 şi uitată din nou. În fond, promisiunile de dezvoltare economică, industrială şi socială a Brăilei transformate într-un eşec lamentabil şi costisitor.
Motiv de mare gargară electorală la vremea lui, proiectul de infrastructură regională "Parc Industrial Brăila", finanţat din fonduri PHARE, cu un buget mai mult decat generos, de 6 milioane euro, a fost întocmit de Administraţia Zonei Libere Brăila, împreună cu autorităţile locale şi regionale. Contractul de execuţie pentru realizarea obiectivului s-a semnat în 2002 cu grupul de firme turceşti "Alke", iar lucrările au început în primăvara anului următor. După doi ani, construcţiile au fost sistate din cauza suspiciunilor privind deturnarea unei părţi importante din banii europeni. De asemenea, a mai fost invocat drept cauză fenomenul de tasare generală care se instalase, depăşind valorile prognozate şi studiul geodezic iniţial. În ceea ce priveşte suspiciunile de devalizare a proiectului, trebuie precizat că din întreg dosarul instrumentat de către ofiţerii brăileni de la Investigarea Fraudelor şi care îi viza chiar pe actorii principali ai proiectului "Parc Industrial" au rămas doar câteva fapte contravenţionale. După alţi doi ani, în 2007, Comisia Europeană a transmis ministerului o notă de debit în valoare de 1,24 milioane euro, prin care se solicita restituirea sumelor avansate. Banii s-au achitat de la bugetul de stat şi în plus s-au restituit şi sumele aferente cofinanţării proiectului, alocate de la Ministerul de Finanţe. În total, incluzând şi banii daţi înapoi CE, este vorba despre 3,9 milioane euro. Mai departe, statul român, prin Ministerul Dezvoltării, a chemat în instanţă pe constructorul turc, direct în Franţa, la Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie de la Paris. Dincolo de acest proces, după ce s-a tras cortina peste acest eşec, construcţiile ridicate de turcii de la "Alke" au fost predate, într-un final, beneficiarului, adică AZL Brăila, iar de atunci nimic.
Un vis frumos: Megalopolisul Brăila - Galaţi
Un alt proiect de anvergură, care s-a vrut a fi un vis frumos şi a sfârşit datorită orgoliilor politice, a fost înfiinţarea megalopolisului Brăila - Galaţi, idee care i-a aparţinut în urmă cu mai bine de un deceniu senatorului Laurenţiu Ulici.
Într-un moment în care autorităţile din cele două judeţe se aflau pe picior de război în instanţă, pe tema miei de hectare pe care se ridica controversatul cartier Siret, senatorul Dan Sabău a venit, în numele PLD, cu propuneri pe care el le considera paşi concreţi în atingerea scopului final: unirea celor două oraşe într-un megalopolis. Mai mult, senatorul PLD lansa ideea cooptării în proiect, de o manieră destul de confuză, şi a Tulcei. În opinia lui Sabău, Tulcea ar fi avut rolul de a arbitra orgoliile Brăila şi Galaţi, iar aeroportul megalopolisului ar fi putut fi construit în Tulcea.
Prima întâlnire a avut loc în 2007, la Galaţi, când s-a semnat protocolul de înfiinţare a megalopolisului Galaţi-Brăila. Reprezentanţii celor două administraţii - Galaţi şi Brăila - de la prefect până la primar, şi-au strâns mâinile, s-au felicitat şi au promis, sub ochii presei şi ai miniştrilor de la acea vreme, că vor colabora exemplar spre binele economic zonal. Cum nimic nu s-a concretizat de atunci, a urmat anul 2010, când din nou autorităţile locale, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile din cele două administraţii s-au reunit şi au înfiinţat Asociaţia "Dunărea de Jos", cu obiectiv principal - crearea unei zone de interes economic şi cultural între cele două municipii, dar şi atragerea de fonduri europene în acest scop. Traversând epocile şi orgoliile politicienilor, de la răposatul Ulici, la uitatul Sabău şi spumosul Bunea Stancu, de marele proiect al înfrăţirii intercomunitare dintre Brăila, Galaţi şi Tulcea s-a ales, în final, praful.
O autostradă fără destinaţie finală
Mai marii desenatori ai ţării, au trasat în joacă un tronson de autostradă care lega Buzăul - Brăila - Galaţiul şi tot fac public proiectul de o vreme încoace. Minţile unora deja începuseră să întocmească planuri strategice şi tot felul de proiecte măreţe, care s-au tot schimbat de la o zi la alta. Proiectul de autostradă anunţat, la finele anului trecut, în Parlament, de premierul Victor Ponta, care ar fi trebuit să pornească de la Buzău şi să ajungă la Galaţi, via Brăila, a avut o viaţă extrem de scurtă. După doar o zi, harta pe care apărea viitoarea autostradă a fost înlocuită cu altă variantă. De data aceasta, autostrada ar trebui să pornească de la Focşani, să meargă până la Galaţi, apoi să facă un ocol, oprindu-se la Brăila, semn că precedentul desen a rănit orgoliul baronului PSD din Vrancea, Marian Oprişan, care şi-a dorit şi el, măcar pe hârtie, o bucăţică de autostradă. Lipsa de consecvenţă nu a făcut altceva decât să întărească scepticismul celor care au privit de la bun început proiectul propus pentru Brăila ca fiind o simplă gogoaşă electorală.
... un aeroport prăbuşit
Dar să ne reamintim şi de megaproiectul Aeroportul Internaţional "Dunărea de Jos". Până să fie pusă prima găleată de ciment, proiectul pare să rămână doar unul bazat pe ambiţia administraţiei locale brăilene. Chiar dacă autorităţile locale au anunţat la un moment dat investiţii de 300 de milioane de euro în cadrul proiectului, infrastructura lipseşte, totul aflându-se la stadiul de simplă reverie. Ideea unui aeroport la Brăila porneşte încă de la sfârşitul anului 2003, de pe vremea primarului Anton Lungu, iar firma interesată de acest proiect era Fin.Co.Ge.Ro S.p.A. Catania - Italia, reprezentată de Giuseppe Romeo. Pe atunci se semna un acord destinat să creeze o societate mixtă publică şi privată, intitulat "Acord de program pentru realizarea aeroportului internaţional şi pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială şi în materie de locuinţe între municipalităţile din Brăila şi Galaţi şi Fin.Co.Ge.Ro. S.p.A.". Un document de 15 pagini, care fixează, în linii mari, direcţiile de dezvoltare a celor două oraşe în jurul aeroportului. La vremea respectivă, Fin.Co.Ge.Ro a realizat studiile de fezabilitate şi toată documentaţia necesară şi, în timpul mandatului de primar al lui Constantin Cibu, găsise şi un fond de investiţii dispus să finanţeze proiectul. Din motive necunoscute, proiectul a murit în timpul primului mandat de preşedinte al CJ Brăila, al lui Gheorghe Bunea Stancu. O altă investiţie a Fin.Co.Ge.Ro iniţiată în vremea lui Cibu, amenajarea unui complex imobiliar pe faleza Dunării, trenează de ani buni, Primăria Brăila riscând pierderea unei importante sume de bani pentru încălcarea unor clauze contractuale.
Mai trebuie spus că ideea unui aeroport la Brăila a fost preluată din voleu de preşedintele Bunea Stancu care a mutat centrul de interes la Ianca, preluând în administrare fostul aeroport militar din localitate. Dincolo de banii publici care se scurg an de an în mici reparaţii şi în paza obiectivului, nimic nu pare să mişte în direcţia realizării investiţiei. O altă gogoaşă electorală care a traversat, fără efect, epocile într-un judeţ care a fost întotdeauna pe mâna PSD.
... un pod ridicat, scufundat şi apoi iarăşi ridicat, la fiecare 4 ani
O nouă campanie electorală, un nou pod. Ideea construirii podului Brăila - Tulcea peste Dunăre, una dintre promisiunile preferate din campaniile electorale din ultimii 10 -15 ani, revine cu o nouă promisiune. Dezbătut apoape la fiecare 4 ani, podul a fost readus în discuţie recent de şeful CJ. Cică s-ar începe lucrările undeva la începutul anului viitor, asta după ce, ne spune cu convingere Gheorghe Bunea Stancu, s-a semnat un memorandum la Guvern, încă de la începutul lunii aprilie, în privinţa construirii acestuia şi se aşteaptă aprobare de la Bruxelles. Cu bani europeni, evident, bani rămaşi din POS Transport 2007 - 2013 şi cu o sumă alocată pentru următorul program 2014 -2020, asta după ce Guvernele Năstase şi Boc au căutat tocmai în China parteneri de investiţii. Acum, ideea a revenit şi este trecută la capitolul infrastructură rutieră, iar Uniunea Europeană cică ar fi dispusă se ne dea bani ca să-l punem pe picioare. Să ne aducem însă aminte că primul proiect al podului peste Dunăre de la Brăila-Smârdan a fost realizat în 2001, de către un institut din Japonia, la solicitarea Guvernului Năstase. Proiectul era unul de o complexitate deosebită, având ca obiectiv construcţia unui pod principal de 1.520 m şi 2 viaducte, la Brăila şi Tulcea, de 600 m şi respectiv 420 m. De atunci, s-au perindat pe la Brăila miniştri, foşti miniştri sau parlamentari promiţând mereu demararea acestei investiţii.
Abandonul Bursei de cereale
După ce ne-am bălăcit în Dunăre în aşteptarea podului, să revenim cu picioarele în ţărână şi să ne reamintim cum Brăila a pierdut unul dintre cele mai ambiţioase proiecte care viza reluarea unei tradiţii emblematice pentru oraşul nostru: înfiinţarea unei burse a cerealelor. Concret, era vorba despre un proiect estimat la circa 50 milioane de euro, pentru realizarea căruia s-au luptat, culmea, sibienii. Pe la începutul anului 2010, preşedintele Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri din Sibiu (Sibex), de la acea vreme,Teodor Ancuţa, anunţa că a renunţat la acest proiect din cauza indiferenţei manifestate în cei aproape 10 ani de la lansarea ideii de către autorităţile centrale. Aceasta în contextul în care nici guvernele din ultimii 10 ani şi nici Parlamentul nu au mişcat un deget pentru a crea infrastructura (un fond de garantare, certificate de depozit, silozuri licenţiate) în lipsa căreia Bursa Cerealelor de la Brăila nu ar fi putut exista. În acest proiect s-au implicat încă de la început mari producători şi procesatori de cereale, care au cumpărat acţiuni la această bursă, dar şi autorităţile locale care puseseră la bătaie chiar şi un sediu pentru Bursă. Între timp, lucrurile au stagnat, iar preşedintele Sibex, Teodor Ancuţa, unul dintre principalii susţinători ai Bursei Cerealelor de la Brăila, a anunţat că proiectul nu mai constituie o prioritate. O modalitate elegantă de a anunţa abandonul.
Bazinul olimpic umplut doar cu promisiuni
Megaproiectul privind realizarea unui bazin olimpic la Brăila, pe care Guvernul şi municipalitatea îl "trâmbiţau" ca nişte vuvuzele în 2011, pare să fi înecat după primul pahar de apă. Construirea bazinului olimpic în Parcul Monument, megaproiectul prezentat în urmă cu aproximativ trei ani ca sigur de către municipalitate şi Guvern deopotrivă, în valoare de 8 milioane de euro, pare să mai aibă de aşteptat încă un pic, probabil încă o altă guvernare. Dar să ne aducem aminte că în luna octombrie 2011 s-a adjudecat licitaţia privind realizarea bazinului de înot. Cele 34 de milioane de lei ce urmau a fi investite la Brăila aveau să fie împărţite între trei firme care participaseră sub forma unei asociaţii la licitaţia organizată de către Compania Naţională de Investiţii. În ceea ce priveşte cofinanţarea locală pentru acest proiect, din cei 34 de milioane de lei, 10 milioane cu tot cu TVA urma să îi asigure municipalitatea brăileană, în timp ce restul sumei revenea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. De atunci şi până acum încă se mai aşteaptă banii pentru demararea lucrărilor.
Sprint de melc spre renovarea stadionului de atletism
Şi să nu uităm de actul de "deces" al Stadionului de Atletism care a fost semnat în 1997, odată cu protocolul de predare din administrarea CSM în cea a LPS. Cu toate că prin acest transfer s-a urmărit aducerea lui la standarde internaţionale, interesele, conjunctura politică, sărăcia şi nepăsarea l-au transformat într-un loc macabru şi doar crucea îi mai lipseşte. O primă încercare de reabilitare a Stadionului de Atletism a avut loc în octombrie 2006, însă, demersurile de atunci nu s-au finalizat, iar cu fiecare an care a trecut baza s-a deteriorat şi mai mult, încât nici măcar hoţii nu au mai avut ce fura. În noiembrie anul trecut s-a trecut la reabilitarea clădirii, dar pista şi celelalte zone rămân în continuare acoperite de gunoaie şi bălării.
Şi ca să completăm tabloul promisiunilor neonorate ar trebui să ne uităm în trecut cu cât patos s-a vorbit despre înfiinţarea unei pieţe de gross şi nu s-a realizat nici până acum, cu toate promisiunile primarului Simionescu, la fel despre Legea Brăilei, a fostului deputat PNL Gabriel Sandu, despre care nici măcar la o căutare pe Google nu mai găseşti nimic, dar şi de celebrele lalele şi pistele pentru biciclişti ale fostului viceprimar Lucian Ţilea, toate rămase ca un ecou şi nimic mai mult. Iar acestea nu sunt singurele promisiuni neonorate, imaginaţia politicienilor fiind fără limite. Primarul Simionescu promitea un Aqua Park pe faleză, dar şi un observator astronomic în Castelul de apă din Grădina Mare. Pe de altă parte, ultima modă în promisiunile electorale la Brăila este "să o arzi" intelectual. De pildă, preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, acompaniat de fosta ministresă Ecaterina Andronescu, actualmente candidat la europarlamentare, promite înfiinţarea unei Universităţi.
Gogomăniile ministrului Şova: "Mutăm capitala la Brăila"
Cum spuneam, se apropie alegerile, iar campania electorală este alimentată cu gogoşile marilor proiecte. Ca lucrurile să fie foarte clare, vom reda mai jos un fragment din discursul ministrului Transporturilor, Dan Şova (PSD), prezent la sfârşitul săptămânii trecute la Brăila, cu ocazia lansării candidaţilor la europarlamentare. În viziunea acestuia, bineînţeles că, la Brăila, se va face un aeroport, un pod şi o autostradă.
"Îmi spunea pe drum domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Bunea Stancu, despre intenţia sa de a face şi un aeroport la Brăila, o intenţie foarte bună, iar eu vreau să vă spun că am ajuns aici pentru că, mă rog, a fost o coincidenţă, astăzi aveam programată o vizită pe teren ca să vedem poziţionarea podului de la Brăila - Galaţi. (...) Ştiu că sunteţi păcăliţi de 40 de ani, cunosc istoria podului, nu, de data asta, este un lucru foarte serios. Ştiţi că podul s-a dorit să fie făcut în parteneriat public - privat, până la urmă, şi este meritului domnului Narcis Neaga (n.r - directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, prezent în sală), s-a găsit soluţia să-l finanţăm din fonduri europene. În şedinţa din 2 aprilie a fost aprobat un memorandum în care România propune Comisiei Europene, în cadrul facilităţii de conectare europeană, un program în care îi sunt acordate fonduri de 1,3 miliarde de euro. Sunt propuse mai multe proiecte care au legătură cu zona Dunării, printre care se află şi podul Brăila - Galaţi - Tulcea şi, de asemenea, autostrada de la Brăila la Buzău. (...) Aşa că dacă veţi avea aeroport, pod, autostradă şi o secţie a politehnicii, mutăm capitala la Brăila. Aceste proiecte vor fi supuse aprobării Comisiei Europene în luna septembrie anul acesta, urmând să avem un răspuns, care eu zic că nu poate fi decât pozitiv, în februarie anul viitor. Eu sper să putem să-i spunem noului preşedinte al României şi viitorului premier, care sper să fie tot de la PSD, uite, domnule, am reuşit, pe zona Brăila, acestea sunt proiectele, să trecem mai departe", a fost declaraţia ministrului Şova.
