• proiecţia se bazează pe o creştere economică de circa 5% şi se “închide” pe un deficit imediat sub pragul de 3% • se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, faţă de 3,9% din PIB în anul precedent
Ministerul Finanţelor Publice a lansat, zilele acestea, în dezbatere publică Proiectul de buget pe 2017. Iată şi câteva dintre principalele coordonate ale proiecţiei pe anul în curs. Programul este gândit pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB (produsul intern brut) de aproape 815,2 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht, se arată în comunicatul postat pe site-ul ministerului. De asemenea, au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017. Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Veniturile bugetare proiectate pentru acest an reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,71 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetare sunt estimate la aproape 278, 82 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Mai departe, direcţiile majore de acţiune gândite pe acest buget sunt creşterea veniturilor populaţiei, investiţii mai mari în infrastructură şi reducerea taxelor.
Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în majorarea salariului minim de la 1 februarie la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public. Pensia minimă se majorează şi ea dar, de la 1 martie, de la 400 de lei, la 520 de lei, iar din vară, mai precis de la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
La capitolul “Investiţii” alocarea bugetară vizează infrastructura, sănătatea, educaţia, agricultura şi, nu în ultimul rând, creşterea absorbţiei fondurilor europene.
În linii mari, se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
Pentru mediul de afaceri, începând cu 1 ianuarie, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit. De asemenea, din februarie, pentru susţinerea mediului de afaceri, cu focusare pe încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, se majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.
Complementar, a fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va beneficia şi de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională.
Cine primeşte mai mulţi bani?
Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor vor înregistra în acest an cele mai mari creşteri de buget, în timp ce Ministerul Energiei, cel al Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, cel al Afacerilor Externe, Preşedinţia, Secretariatul General al Guvernului şi serviciile vor primi bani mai puţini.
Astfel, Ministerul Comunicaţiilor va avea în acest an un buget de aproape 610,3 milioane lei, iar cea mai mare sumă va fi alocată pentru proiectele din fonduri europene şi cheltuieli de capital, iar Ministerul Agriculturii va primi 17,3 miliarde de lei, în creştere faţă de 2016. Bugetul Ministerului Culturii se va majora la 766,177 milioane lei, iar cel al Ministerului Transporturilor la 13,761 miliarde lei.
După cum aminteam mai devreme, bani în plus vor primi şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, care are prevăzut un buget total de 36,701 miliarde lei, dar şi Consiliul Economic şi Social (7,879 milioane lei). Bugetul Ministerului Sănătăţii se majorează cu 5,98%, la 7,74 miliarde lei.
Creşteri de buget se înregistrează şi pe partea de Justiţie, unde ministerul de resort va primi 3,152 miliarde lei, Ministerul Public - 1,036 miliarde lei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 99,479 milioane lei, Curtea Constituţională - 19,659 milioane lei, Consiliul Superior al Magistraturii - 133,142 milioane lei, Avocatul Poporului - 15,16 milioane lei.
De cealaltă parte, Ministerul Energiei consemnează cea mai mare reducere de buget, de 31,08%, la 466,878 milioane lei, însă diminuări vor înregistra şi Ministerul Educaţiei Naţionale (minus 7,89%, la 8,243 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului (minus 9,22%, la 410,878 milioane lei). De asemenea reduceri sunt anunţate la Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Interne.
