Un oraş mai verde, mai puţin poluat, cu artere rutiere reabilitate în zona centrală şi cu linii de tramvai modernizate inclusiv pe traseele din cartierele periferice. Cam acestea sunt, în mare, proiectele pe care Primăria Brăila intenţionează să le implementeze cu bani de la Uniunea Europeană, în exerciţiul financiar 2014 - 2020. Primarul Aurel Simionescu atrage atenţia, însă, că deocamdată totul este la nivel de concept. "Nu s-au întocmit propriu-zis proiectele în cauză, pentru că încă nu ştim care sunt axele de finanţare adoptate de Uniunea Europeană. Nu ştim spre ce vor fi orientate Axa 1 sau Axa 2, nu ştim ce prevede Ghidul Solicitantului şi alte asemenea lucruri. Noi trebuie să ne hotărâm ce anume vrem să facem, iar în bugetul anului 2015 să abordăm deja nişte direcţii de cofinanţare a acestor proiecte, chiar dacă ele vor fi implementate peste doi sau trei ani. O să port o discuţie şi cu domnii consilieri locali înainte de a da o formă bugetului, pentru că va trebui să vedem cum procedăm, deoarece 2015 este un an în care trebuie să facem proiectele pe care se va lucra după aceea până prin 2020", a declarat primarul Aurel Simionescu.
Edilul-şef spune că există informaţii potrivit cărora una dintre direcţiile de finanţare avute în vedere de Comisia Europeană se referă la eficientizarea consumului energetic, inclusiv pe partea de transport în comun. Din acest motiv, Simionescu îşi doreşte proiecte care să ducă la modernizarea liniilor de tramvai pe toate traseele existente în municipiu, pe acelaşi principiu implementat deja pe Calea Călăraşilor sau Bulevardul Dorobanţilor, unde calea de rulare a fost modernizată, asigurând o deplasare mai eficientă şi lipsită de vibraţii a vagoanelor electrice. "Intenţionăm să reabilităm în continuare liniile de tramvai, pe bulevardul Independenţei, pe Calea Galaţi, pe Apollo şi în Brăiliţa. Tot pe partea de rutier, va intra în reabilitare Calea Călăraşilor, în continuarea porţiunii deja făcute. Mai exact, avem în vedere tronsonul cuprins între Palatul Telefoanelor şi Piaţa Traian. Din Piaţa Traian, mergem cu reabilitarea şi pe Calea Galaţi, până la bulevardul Independenţei", spune Simionescu.
Primarul precizează că, dată fiind orientarea finanţărilor europene spre proiecte ce ţin de eficienţa energetică şi protejarea mediului, Brăila va trebui să se axeze, în următorii ani, pe achiziţionarea de tramvaie noi şi moderne, cu consum redus de energie, dar şi de autobuze electrice sau cu propulsie mixtă.
Liziere de copaci la marginea de nord a municipiului
Reabilitarea falezei Dunării, atât pe partea de mal şi de promenadă, cât şi a taluzului cuprins între moara Violatos şi scările de la Primărie, este un alt aspect pe care Primăria intenţionează să îl realizeze cu ajutorul fondurilor europene. Primarul Simionescu mai vorbeşte şi despre creşterea suprafeţei de spaţiu verde a municipiului, prin plantarea unor liziere de salcâmi sau alte specii, la marginea cartierului Brăiliţa, de-a lungul digului Brăila - Galaţi, în perimetrul unde a fost depozitul de deşeuri inerte, dar şi la ieşirea din oraş, de la marginea cartierului Vidin, înspre satul Baldovineşti. "În general, partea de nord a oraşului este vitregită la capitolul spaţii verzi. Ne-am propus ca, din această primăvară, pe ANL Brăiliţa 3, toată partea care a rămas spre Dunăre să o plantăm cu o lizieră de salcâmi, deşi nu e neapărat să fie salcâmi. De asemenea, ne-am propus ca spaţiul care se duce spre Galaţi, pe drumul vechi al Galaţiului (prin cartierul Vidin n.n.) să facem plantări de copaci, la fel şi pe spaţiul care a fost depozitul de inerte, pe dig spre Galaţi. Sunt nişte lucruri pe care va trebui să le gândim pentru a avea mai mult spaţiu verde în oraş. Şi în parcul Monument trebuie să continue reabilitarea, pe acea porţiune ce aparţine Consiliului Judeţean", a mai declarat primarul Simionescu. Acesta a subliniat faptul că toate aceste proiecte au şanse să fie implementate dacă Primăria şi Consiliul Local Municipal vor aborda o strategie corectă. "Trebuie să ne hotărâm împreună cum să le aşezăm, astfel încât să poată prinde finanţarea, iar Brăila să poată să susţină cofinanţarea. Nu contează dacă mâine mai sunt eu sau nu, dacă mâine este altcineva primar, este vorba despre o perspectivă care vizează anul 2020 şi pe care trebuie să o discutăm cu toţii. Odată puse lucrurile la punct - că este vorba despre strategie, de proiecte, de Planul de Urbanism General - într-un an, doi sau trei putem să avem proiectele scrise şi să trimitem documentele cu cererea de finanţare către Uniunea Europeană", a conchis Simionescu.
Important e nu doar cum atragi fonduri, ci şi cum sunt implementate proiectele
În ceea ce priveşte proiectele europene implementate în exerciţiul financiar 2007 - 2013, Brăila stă destul de bine în statisticile întocmite la nivel naţional. În urmă cu doi ani, un studiu realizat de Institutul de Politici Publice situa municipiul nostru pe locul 6 pe ţară, la capitolul atragerii de finanţări europene, cu 44,41 milioane de euro. Experienţa acumulată în aceşti ani ne spune, însă, că, mai mult decât valoarea investiţiilor, contează felul cum se realizează aceste proiecte. Degeaba a atras bulevardul Dorobanţilor, de exemplu, o finanţare europeană de peste 20 milioane de euro, dacă implementarea a fost însoţită de un mare scandal, iar rezultatul final este intens criticat de brăileni. Ne referim la scandalul legat de pierderea unei părţi a finanţării europene, fiindcă anumiţi responsabili din cadrul Primăriei, în frunte cu fostul secretar Mircea Fudulaiche, nu s-au prezentat cu documentele necesare la un termen al unui proces derulat între municipalitate şi Ministerul Dezvoltării. Iar în ceea ce priveşte rezultatul proiectului de reabilitare, brăilenii încă nu înţeleg cum a fost posibil ca o astfel de investiţie să nu includă din start şi realizarea de locuri de parcare de-a lungul bulevardului. În plus, felul cum arată stratul de asfalt sau faptul că aproape toate capacele de canalizare nu sunt fixate corespunzător şi pocnesc sub roţile maşinilor sunt doar două dintre motivele de nemulţumire legate de modul cum a fost implementată această mare investiţie.
Un alt proiect care a fost primit cu entuziasm de brăileni dar care s-a soldat cu un rezultat dezamăgitor a fost reabilitarea ansamblului de fântâni cinetice şi a platoului pietonal din zona Esplanadei. Investiţia s-a ridicat la 14 milioane de lei (140 miliarde de lei vechi), însă multor brăileni nu le-a plăcut felul cum a fost amenajat bazinul fântânii principale, felul cum au fost realizate finisajele sau cum au fost montate spoturile de lumini. Mai mult decât atât, la doar un an după ce au fost redate în folosinţă, bazinele secundare au început să se fisureze şi să scape apă. Un alt aspect care nu le face cinste proiectanţilor este faptul că rampele de acces pentru persoane cu handicap nu coboară decât până la jumătatea scărilor.
Atât pe bulevarul Dorobanţilor cât şi la reabilitarea Esplanadei a lucrat "Tancrad" Galaţi, firma de casă a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu.
Proiecte cu finanţare europeană aflate încă în lucru
La ora actuală, Primăria Brăila încă mai implementează 14 proiecte finanţate cu bani europeni primiţi în exerciţiul financiar 2007 - 2013. Printre acestea se află inclusiv bulevardul Dorobanţilor, unde se lucrează în continuare la reabilitarea canalului colector de sub această arteră rutieră a oraşului. Alte proiecte mai vizează reabilitarea unor imobile din zona portului, mai exact de pe Str. Ancorei şi Str. Anghel Saligny, reamenajarea căminului de nefamilişti a societăţii "Braicar" de pe Şos. Râmnicu Sărat şi transformarea acestuia în locuinţe sociale. Totodată, s-a obţinut recent finanţarea necesară şi urmează să înceapă lucrările pentru asfaltarea a circa 11 kilometri de stradă în cartierul Radu Negru. Se află în derulare lucrări de modernizare la şcolile "Ion Creangă" şi "Sf. Andrei" din municipiu şi există proiecte în curs de implementare şi la liceele "Perpessicius" şi "Edmond Nicolau". Teatrul "Maria Filotti" beneficiază şi el de lucrări de reabilitare, iar Centrul Multifuncţional din cartierul Lacu Dulce va beneficia anul acesta de o extindere a spaţiului construit. Alte proiecte importante ce au obţinut finanţare europeană şi urmează să fie puse în practică se referă la reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Mare şi construirea unui Centru Naţional de Informare Turistică, pe Calea Galaţi, pe actualul teren viran din spatele Muzeului de Istorie.
