33 de volume şi cam tot ce a însemnat ban public băgat în oraş din 2004 încoace au intrat în posesia DNA. Urmarea: arestarea lui Simionescu şi a fostului său director economic, Stoica Anghelescu. Proiecte finalizate sau în plină desfăşurare, luate în cârcă de contribuabilul brăilean în 2016, proiecte de infrastructură sau de promovare, toate vin să arate, cel puţin la capitolul achiziţii publice, că administraţia locală a avut şi are probleme, unele de-a dreptul cu iz penal, nu atât la vârf, cât la rădăcină, la nivel de funcţionar care lucrează cu banii.
Pe hârtie, în POR 2007- 2013, municipalitatea a aplicat pentru 29 de proiecte în valoare contractuală de 112. 802.947, 21 lei. Banii cu pricina nu reprezintă decât nişte cifre în statistici, fiindcă, în realitate, doar o parte dintre aceştia au şi ajuns în proiecte. Şapte dintre proiectele amintite, în valoare de aproape 20 de milioane de lei, nu s-au încadrat în deadline-ul impus de Uniunea Europeană şi, din acest motiv, Consiliul Local Municipal şi le-a asumat pe bugetul din 2016. Mai există şi pericolul ca, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până în 30 iunie a.c., municipalitatea să fie obligată de finanţatori să ramburseze întreaga valoare asigurată până acum de UE.
Lucrări pe principiul "carul înaintea boilor"
Proiectul care a reuşit să pună pe butuci cariera politică a primarului Aurel Simionescu, pe mâna lui Stoica Anghelescu, rămâne totuşi "Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor".
Un proiect început în 2009 printr-un contract de finanţare nerambursabilă din 22 iulie, ce avea ca dată limită 31 decembrie 2015.
După acest termen, "Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor" mai avea de executat: "lucrări de consolidare a canalului colector în cadrul contractului de execuţie 44878/22.12.2010 (n.r. considerat încheiat fraudulos de către DNA), cu Asocierea JV Max Boegl- Swietelsky- Tancrad- Euroconstruct, (n.r. ce se afla pe locul al treilea ca preţ), lucrări de consolidare a canalului colector în zonele cu cintre (n.r. partea concavă a unei bolţi sau a unui arc; cofrajul pe care se zideşte sau pe care se toarnă o boltă) de pe tronsonul cuprins între Str. Th. Aman şi Str. Tineretului, activitatea de publicitate şi informare şi activitatea de audit financiar", după cum se arată într-un raport realizat de promotorii proiectului şi semnat de Iuliana Neagu, director executiv al Direcţiei Strategii, Programe, Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Brăila.
"Dorobanţilor", vârful de iceberg
Radiografia Dosarului "Dorobanţilor" reflectă faptul că bulevardul a fost o nucă tare pentru aceia care au făcut procedurile de achiziţie, dar şi o vacă de muls pentru firmele de casă ale fostului baron PSD de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în speţă asocierea care a inclus Tancrad.
Culmea, nu mai departe de începutul anului, în cazul Proiectului "Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor", CLM a aprobat suplimentarea cheltuielilor pentru finalizarea lucrărilor la canalul colector, din bugetul local, cu 6 milioane de lei.
Păienjenişul de proceduri de achiziţii, licitaţii, anunţuri SEAP, contestaţii...este descris cu lux de amănunte în mai toate referatele/ rapoartele întocmite de specialiştii în domeniu, însă limbajul este pe cât de încifrat, pe atât de persuasiv.
Astfel, sub pretextul solicitării unei finanţări minime, suplimentare pentru lucrări terminale, într-un raport întocmit de Direcţia de Strategii a Primăriei se cer bani pentru lucrarea cea mai importantă a bulevardului: canalul colector pe care stă efectiv şoseaua reabilitată până acum. Aşadar, este greu de înţeles de ce anumiţi funcţionari ai Primăriei nu au catadicsit să înceapă proiectul cu începutul.
"Sunt necesare lucrări în cadrul contractului 44878/ 22. 12. 2010 (N.R. Contractul considerat fraudulos de către DNA şi care a dus la arestarea edilului şef) - în valoare de 3.457.573,64 lei, plus TVA de 829.817,67 lei", se arată într-un document public (numit parcă în mod peiorativ "raport de progres") înaintat de Direcţia Strategii a Primăriei pentru justificarea suplimentului de finanţare, iar consilierii locali au votat "Pentru". Hotărârea emisă e însă semnată, pentru legalitate, de către primarul Simionescu.
Proiecte "cu probleme", a căror documentaţie a fost ridicată de DNA
Un alt proiect care, deşi încheiat, încă în faza de sustenabilitate, a plecat la DNA este "Modernizarea şi reabilitarea Căii Călăraşilor din municipiu, pe tronsonul cuprins între Dorobanţilor şi Independenţei", contract de finanţare încheiat la 30.12. 2010 şi dat spre executare, la 16.06.2011, aceleiaşi asocieri în care intră Tancrad. Ce reclamă DNA-ul? Că ofertele pentru achiziţiile publice sunt făcute "după chipul şi asemănarea caietelor tehnice", ca şi cum reprezentanţii firmei câştigătoare ar fi participat direct la scrierea proiectelor...Ori scrierea proiectelor s-a produs în Primărie, în secret. Cel puţin teoretic. Hm!
Situaţie similară celei de la Dorobanţilor şi în cazul proiectului de pe Călăraşilor, în sensul că Tancrad, lipită de asocierea cu bonitate Max Boegl, Swietelsky, Euroconstruct "a luat faţa" tuturor, cu aceeaşi condiţie (considerată restrictivă de Auditul Naţional al Ministerului Dezvoltării în dosarul "Dorobanţilor"), cum că are staţie de betoane la mai puţin de 80 de kilometri de locul desfăşurării lucrărilor.
"Valoarea proiectului a fost de 37.329.439,60 lei, din care de la bugetul de stat - 5.249.364,81 lei şi de la bugetul local - 594.828,87 lei, restul fiind finanţare europeană. S-au realizat: reabilitare şi modernizare 20.800 mp stradă, 1,33 km de cale dublă de rulare de tramvai, 6.500 mp parcări, trotuare, alveole, 1.128 ml - reţea alimentare cu apă, 1.106 ml - reţea canalizare, 173 locuri de parcare şi patru staţii de autobuz", se arată într-un răspuns trimis pe adresa redacţiei "Obiectiv - Vocea Brăilei" de către Direcţia de Strategii, Proiecte, Programe de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale, din cadrul Primăriei Brăila, sub semnătura primarului Aurel Gabriel Simionescu şi a directorului executiv al direcţiei respective, Iuliana Neagu.
Tancrad, "frăţie de sânge" cu banul european
Un alt proiect în care apare numele Tancrad - ridicat de asemenea de DNA - este "Modernizarea şi reabilitarea Căii Galaţi, pe tronsonul cuprins între Dorobanţiloir şi str. Mircea Mălăeru, colţ cu Costache Negruzzi", proiect în valoare totală de 12.961.104 lei, din care 8.582.738,74 lei reprezintă fonduri UE.
Aici, Tancrad apare partener cu Tehnologica Radion, alt nume cunoscut ca "spaima" participanţilor la licitaţiile publice pe bani publici, la Brăila. Patronul companiei bucureştene a trecut prin furcile caudine ale Justiţiei pentru fraude economice.
Şi în proiectul "Reabilitare Pasaj Pietonal Piaţa Independenţei", semnat în 2011, cu valoarea de 5.846.257,25 lei, finalizat, este tot Tancrad, ca executant unic al lucrărilor: "S-au amenajat 2.402,2 mp spaţii verzi, 4.410 mp suprafaţă pietonală, două bazine cu jeturi de apă ale fântânii arteziene, au fost montaţi opt stâlpi cu iluminat cu panouri solare, un sistem de irigaţii, au fost montate 120 de bănci", se arată în fişa proiectului.
Aşa cum era de aşteptat, şi-n proiectul "Reabilitare zonă de promenadă cuprinsă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării", proiect de 14.281.665,62 lei, apare - nicio surpriză - Tancrad SRL Galaţi. Anul de glorie al firmei gălăţene pare să fi fost 2011, dar şi-n 2013 şi chiar 2015, gălăţenii de la Tancrad au câştigat mare parte din proiectele cu bani publici.
Aşa se face că şi în 29.01.2013, Asocierea Tancrad- Eco- Horticultura a făcut proiectul "Reabilitare Parc Monument", cu valoarea de 9.353.533,6 lei, care a însemnat reabilitarea a 44.919 mp suprafaţă cu alei şi 201.149 mp- spaţii verzi, dar şi realizarea fântânii arteziene de 444 mp.
Proiecte sub zodia "Concivia"
Tancrad a adjudecat, alături de Cricons, şi "Realizarea Infrastructurii Rutiere din Municipiu", în implementare, cu o valoare totală de 16.195.440,26 lei, din care o mică parte rămâne în sarcina bugetului local din acest an..
După modelul Tancrad, Concivia a prins mai multe proiecte din fonduri europene: "Reabilitare şi modernizare anexă cămin pentru vârstnici Sf. Petru şi Pavel"- 1.800.451 lei, proiect contractat în decembrie 2012, acum finalizat, "Reabilitarea şi dotarea cu echipamemt specific a corpurilor D, E, F ale Centrului de Asistenţă Paliativă Sf. Maria"- în asociere cu "Confort 2000", în sumă de 3.281.817,63 lei, "Extindere pe verticală a Şcolii Vlaicu- Vodă", în asociere cu Egeria, în valoare de 2.565.464,23 lei.
Concivia a prins cele mai multe contracte pe reabilitare, modernizare şcoli: "Mihu Dragomir"-4.409.704,74 lei, Grup Şcolar "Edmond Nicolau"- 1.747.158,99 lei şi Şcoala "Ion Creangă"- 4.397.966,30 lei.
Marele pot l-a prins, însă, Concivia cu Teatrul "Maria Filotti", proiect încă în desfăşurare, în valoare totală de 20.487.030, 10 lei, care încarcă bugetul local al anului 2016 cu circa 5 milioane de lei, lucrări la cupolă şi în interior.
Ca o curiozitate, în cazul teatrului, Concivia a procedat precum asocierea din care face parte Tancrad la Dorobanţilor: a lăsat la urmă lucrări de bază, care ţin de securitatea clădirii, de buna conservare a lucrărilor deja efectuate.
Fiindcă nimeni nu poate contrazice faptul că, dacă n-au acoperiş, sala mare, la care s-a lucrat în vară, şi celelalte interioare sunt perfect ferite de ploi şi temperaturi extreme. Nici măcar exteriorul, atât de impresionant pe timp de seară, când luminile îi dau feerie, nu este tocmai în siguranţă în timp ce pe acoperiş se lucrează asiduu. Cert este că şi Proiectul "Teatrul Maria Filotti" a fost ridicat de DNA, în dosarul Tandemului Simionescu& Anghelescu.
Şi câte altele...Una peste alta, nu este exclus ca, în viitorul apropiat, în condiţiile în care DNA deţine "marfă" de la Primăria Brăila cât pentru 10 anchete, multă lume care şi-a pus semnătura pe hârtiile respective să tocească drumul Galaţilor, ca martor, învinuit, cine-i mai ştie... Vom reveni.
Alte probleme, acelaşi subiect: proiectele
Surse judiciare confirmă că DNA a ajuns să ceară de la Primăria Brăila şi dosare din anul 2004, unele cum ar fi "Podul de la Brăiliţa", în care, aparent, nu s-a pus problema vreunei implicări frauduloase. Totuşi, pentru bunul mers al anchetei, se pare că procurorii anticorupţie refac traseul tuturor banilor publici şi cel mai uşor de controlat - unde legislaţia este ceva mai clară - sunt proiectele din fonduri europene, nerambursabile.
Enumerăm, aşadar, doar câteva dintre acestea: "Reabilitare Şcoala Gheorghe Naum"- 3.457.223,03 lei, "Şcoala Sântul Andrei"- 3.877.452,47 lei, "Grup Şcolar Grigore Moisil"- 4.013.544,08 lei, "Centru de Informare şi promovare turistică"- 622.794,28 lei, dar şi "Reabilitare Ambulatoriu de Specialitate Pneumoftiziologie"- 2.309.567,90 lei.
Parcul din Lacu Dulce, pe rolul anchetatorilor
În cazul proiectului "Extindere Spaţii verzi prin realizarea unui parc în cartierul Lacu Dulce", început în 2010 cu Garden Center Group SRL, cu o valoare de 3.568.997,40 lei, din Fondul de Mediu, scandalul a început încă din start de la public, tocmai fiindcă parcul este situat într-o zonă nepopulată, iar Municipalitatea se grăbea să vireze nişte bani într-un proiect rămas în rezervă dar fără termeni reali de sustenabilitate.
Controalele UE pe acest caz au reflectat o serie de nereguli care au făcut ca dosarul respectiv să ia drumul anchetei. Se pare că, în acesta, mai mulţi funcţionari au fost chemaţi să dea cu subsemnatul, existând suspiciuni că nu toţi banii şi-au găsit locul declarat. Cazul e încă în desfăşurare, dar DNA n-a omis posibilitatea ca şi-n acest proiect să existe vreo probă materială care ar putea să ducă la inculparea vreunui oficial ori funcţionar public.
