Salariile mărite din pix au creat efecte negative şi în piaţă. Vedem inflaţia la cote de peste 5% şi vine la pachet cu dobânzi în creştere. Deşi BNR nu a majorat dobânda de referinţă atât cât estimau specialiştii, în ratele oamenilor diferenţele s-au văzut.
Oamenii au devenit mai reticenţi în a semna credite pe termen lung cu dobândă variabilă. Băncile ajung acum să raporteze cerere scăzută şi pentru Prima Casă. Pe lângă dobânzi, şi scumpirile din piaţa imobiliară au pus clienţii în aşteptare.
Împrumutul mediu pe care băncile îl acordă prin Prima Casă se ridică la 225.000 de lei. Întins pe o perioadă de 30 de ani, asta însemnă o rată medie de peste 1.200 de lei. Doar că această sumă a crescut cu peste 300 de lei în ultimul an şi jumătate în condiţiile în care ROBOR a ajuns la 3,31 la sută.
Irina Chiţu, analist financiar: „Programul Prima Casă e puternic dependent de ROBOR, nu există Prima Casă cu dobândă fixă. E un program guvernamental cu dobândă fixă”.
Drept urmare, numărul românilor care au vrut o locuinţă cumpărată cu credit Prima Casă a scăzut semnificativ. Ministerul Finanţelor estimează că, până la sfârşitul anului, statul va acorda peste 25.000 de garanţii. Asta înseamnă cu aproape 30 la sută mai puţine credite decât media ultimilor trei ani.
Cătălin Ioniţă, reprezentant bancă comercială: „În cazul nostru, produsul standard de creditare în totalul portofoliul nostru de creditare imobiliară a crescut până la 55% în ultimele luni fix în perioada de desfăşurare a programului Prima Casă. Dacă în alţi ani Prima Casă deţinea ponderea principală, acum observăm o inversare a acestei ponderi
În 2017, plafonul de garanţii a fost de 2,5 miliarde de lei, anul acesta a scăzut la 2 miliarde de lei, iar până în 2021, ultimul an al programului, va ajunge la 1,5 miliarde de lei.
De la începutul programului guvernamental în 2009 şi până în august anul acesta, peste 261.000 de persoane şi-au cumpărat o locuinţă prin Prima Casă. În total, valoarea garanțiilor depăşeşte pragul de 20 de miliarde de lei.
