În ciuda opoziţiei consilierilor judeţeni liberali, într-una dintre şedinţele ordinare ale instituţiei, din februarie, s-a votat pentru contractarea din bani publici a unei case de avocatură cu ştaif, care să reprezinte Consiliul Judeţean în multiplele procese pe care le are în ultima perioadă.
Explicaţia: cei doi consilieri juridici angajaţi ai compartimentului de resort sunt efectiv depăşiţi de situaţie, mai ales că, în 2015 şi 2016, CJ "s-a lipit pe mâna Spitalului Judeţean" de o serie de litigii cu multinaţionale care au lucrat la secţiile unităţii medicale.
Vorbim despre procese grele, cu Vamed şi nu numai, care înseamnă daune interese imense, pe care Judeţul nu-şi poate permite să le piardă. Prin urmare, în acest moment a demarat procedura de achiziţie publică pentru angajarea unei case de avocatură.
Suma maximă pe care o pot lua, în urma negocierilor, juriştii de renume dintr-o asemenea organizaţie, poate ajunge şi la 130.000 euro. Şi asta numai pentru reprezentare în câteva dintre procesele grele în care Consiliul Judeţean este "pârât".
"La acestă dată, Consiliul Judeţean Brăila este parte în aproximativ 200 de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în diferite stadii procesuale. Cel mai vechi dosar început şi nefinalizat până la această dată este din anul 2011, iar cel mai nou din 2016", ne-a comunicat Ionel Epureanu, preşedintele CJ Brăila, printr-o adresă remisă pe adresa redacţiei.
Patru dosare cu greutate, cu finalitate în 2016
De altfel, încă din februarie 2016, de pe vremea în care Viorel Mortu asigura interimatul la conducerea instituţiei, s-a propus aprobarea de servicii de consultanţă şi asistenţă juridică.
Parte din sumă ar trebui să ajungă la avocaţii ce ne reprezintă în două dosare din 2015, cu Vamed, care cere garanţia de bună execuţie de 978.000 lei înapoi de la CJ pentru Cardiologie- Pediatrie şi reclamă neplata tuturor tranşelor de bani aferente finalizării construcţiei.
Un alt dosar greu al CJ este din 2016 şi vizează Aeroportul de la Ianca, iar un alt litigiu datează din 2011 şi vine din contencios administrativ. De asistenţă juridică ar avea nevoie CJ, aşa cum rezultă din expunerea de motive a proiectului de hotărâre, şi pentru contestaţii depuse la procedurile de achiziţii publice la CNSC de către firmele de pază "Europrotect Security" SRL şi SC "Bronic" SRL.
Cum informaţiile din cadrul procedurilor judiciare sunt clasificate, ne rezervăm dreptul de a susţine doar că în toate aceste cauze, daunele materiale, prejudiciile formulate sunt de ordinul milioanelor de lei.
"Cu privire la daunele materiale, prejudiciile solicitate din aceste dosare, dorim să vă informăm că nu le putem preciza cu exactitate, întrucât parte din acestea nu sunt definitive, daunele materiale fiind în strânsă legătură cu obiectul cauzei. Precizăm că pe rolul Tribunalului Brăila sunt înregistrate două dosare în care Vamed are calitate de reclamant, iar U.A.T judeţul Brăila, calitate de pârât, dosare care se judecă în materia Contencios Administrativ şi Fiscal, fiind în primul stadiu procesual al judecăţii, respectiv fond", se mai arată în documentul solicitat Consiliului Judeţean de către reporterii noştri.
Compartimentul juridic: doi jurişti, între care un debutant
"De ce trebuie să externalizăm acest serviciu? Şi pe ce bani? Nu avem şi noi direcţie juridică?! De ce nu ne reprezintă aceasta?!", a replicat la acest subiect consilierul liberal Ovidiu Nechita. La rându-i, din acelaşi spectru politic, consilierul judeţean Marian Sârbu a comentat: "În fiecare şedinţă ni se cere să votăm aceste cheltuieli, acest proiect privind achiziţia de servicii de consultanţă. Problema mea este că nici măcar nu ni se spune o sumă la care se va ajunge, cât anume se alocă din buget pentru acest capitol".
Cert este că o serie de probleme din aceste procese au ieşit deja la iveală în cadrul întâlnirilor publice dintre consilieri, iar Mioara Duţu, director executiv al CJ, a şi declarat: "Avem peste 300 de dosare în lucru. În cadrul CJ nu există efectiv o direcţie juridică. Avem doi jurişti, între care unul este debutant, într-un compartiment, iar această achiziţie este solicitată pentru anumite litigii, unele cu greutate. Iar aceste case de avocatură negociază, de aceea nu se poate spune o sumă. Să ne gândim că avem două litigii numai cu Vamed, care cere garanţia de bună execuţie de 978.000 lei. Mai e un proces cu Galacta, care a distribuit lapte în şcoli, proces aflat în Contencios şi e cu titlu executoriu. Sunt procese mai noi şi mai vechi, care necesită achiziţie de servicii de consultanţă externă".
Într-un final, prin hotărâre de Consiliu Judeţean, s-a aprobat achiziţionarea unor servicii de consultanţă şi asistenţă juridică.
"În acest moment, achiziţia publică este în curs de derulare, urmând ca ulterior să fie încheiat un contract de prestări servicii cu ofertantul declarat câştigător", ne-a mai comunicat Ionel Epureanu, preşedintele CJ Brăila.
Ce şi cum pot duce juriştii CJ-ului
Până când instituţia va preda procesele unor avocaţi, cam două luni cât durează procedura de achiziţie publică, singurii doi jurişti de la CJ încearcă să ducă aşa cum pot litigiile aflate în curs.
"Cauzele sunt susţinute în faţa instanţelor judecătoreşti de către Compartimentul juridic, iar ultimele cinci dosare, câştigate cât şi pierdute, au fost cu angajaţii instituţiei, având ca obiect anularea unor acte administrative. (...) Precizăm, însă, că dosarele în care Consiliul Judeţean Brăila este parte au obiecte diferite, sunt tratate cu aceeaşi seriozitate şi responsabilitate", se mai arată în răspunsul formulat de CJ la solicitarea reporterilor cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei".
Un lucru este cert: juriştii CJ-ului sunt funcţionari publici motivaţi ca atare, cu salarii ce pornesc de la 1.200 de lei, nu au sporuri de proces ori procente din sumele recuperate în cadrul acestora. Poate că şi din acest motiv nu se înghesuie niciun absolvent de drept să candideze pentru vreun post în cadrul Compartimentului Juridic al Consiliului Judeţean.
Un calcul simplu arată că oriunde în altă instituţie, ca avocat într-un barou sau consilier juridic într-o companie, venitul net al unui licenţiat în drept sare de 3.000 de lei pe lună. Or, în administraţia publică locală abia dacă se ajunge la această remuneraţie după 10 ani de vechime în specialitate. Şi atunci ce elan să aibă juriştii să vină aici, în contextul în care volumul de muncă este pe cât de mare, pe atât de greu?! Vom reveni.
CJ-ul, «descoperit» de documente în procesul cu «Vamed»
• preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Ionel Epureanu, a afirmat că instituţia a rămas fără documentele ce fac obiectul unui proces cu firma "Vamed", cea care s-a ocupat de lucrările la secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean • DNA a ridicat toată documentaţia, iar CJ nu deţine nici măcar copiile hârtiilor • următorul termen în procesul cu "Vamed" este 22 martie
Consiliul Judeţean Brăila a rămas fără documentele proiectului Secţiei de Cardiologie şi Pediatrie din Spitalul Judeţean de Urgenţă, după ce procurorii DNA le-au ridicat în luna noiembrie 2015. Problema cu care se confruntă CJ-ul în prezent este alta, care rezultă din acţiunea DNA: nu mai au cu ce să se prezinte în faţa instanţei în procesul cu firma "Vamed".
Societatea austriacă "Vamed Standortentwicklung Ung Engineering GMBH&CO KG", în asociere cu subsidiara din România "Vamed România" SRL au dat în judecată CJ Brăila la finele anului trecut. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Brăila, pe 7 decembrie 2015. Următorul termen stabilit de instanţă este pe 22 martie 2016.
În acest context, actualul preşedinte al CJ Brăila, Ionel Epureanu, a declarat într-o conferinţă de presă pe tema Sănătăţii că instituţia nu mai are documentele proiectului ce constituie obiectul procesului. "Avem proces cu «Vamed», iar documentele noastre sunt la Direcţia Naţională Anticorupţie. La momentul ăsta nu avem documente, nici măcar xeroxate. Categoric, va trebui să remediem acest aspect. Cred că acestea au fost ridicate în perioada în care domnul Mortu era preşedinte de CJ. Noi trebuie să recuperăm documentele sau măcar o parte din ele în copie. Procesul cu «Vamed»-ul este în paralel cu această cercetare a DNA. Noi avem nevoie de acele documente pentru a ne duce mai departe procesul pe care-l avem. Partea de investiţie rămasă nefinalizată este un alt aspect pe care-l avem în vedere", a declarat sursa citată.
Ionel Epureanu a adăugat că DNA a mai ridicat documentele privind programul "Lapte-corn", dar şi cele care vizează deszăpezirea judeţului.
Reamintim că Secţia Cardiologie - Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a fost terminată încă din septembrie 2015, dar nu a fost pusă în funcţiune nici până azi. Străpungerile care ar trebui să facă legătura între clădirea veche a unităţii spitaliceşti şi construcţia nouă sunt, de fapt, problema. Firma "Vamed România" a cerut CJ Brăila bani în plus pentru a efectua un studiu de rezistenţă a clădirii. Administraţia judeţeană a refuzat însă să plătească şi chiar să semneze recepţia finală a imobilului, motivând că rezultatul lucrărilor nu este conform proiectului. (Andreea ICONARU)
