• o fotografie făcută, ieri, din avion, arată că deja se fac pregătiri pentru ridicarea primului pilon al podului • asta se întâmplă pe malul tulcean al fluviului, însă există activitate şi pe malul brăilean, unde se fac pregătiri pentru traversarea peste dig a drumului tehnologic al şantierului • dinspre Bucureşti vin, însă, şi veşti îngrijorătoare • astfel, constructorii ar condiţiona continuarea lucrărilor de rezolvarea unei liste cu 16 revendicări formulate către CNAIR • oficialii CNAIR confirmă existenţa acestor revendicări, însă spun că lucrurile se vor tranşa prin procedură de arbitraj şi că nu există niciun motiv pentru blocarea activităţii de pe şantier
Pe şantierul podului peste Dunăre există activitate, atât pe malul brăilean, dar mai ales pe cel tulcean, unde lucrările au prins avânt serios, după cum o demonstrează o imagine aeriană care circulă, începând de ieri, pe reţelele de socializare. Totuşi, informaţii îngrijorătoare “transpiră” dinspre Bucureşti, acolo unde se fac “jocurile” între beneficiarul lucrării, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi firmele de construcţii implicate în execuţia podului. Astfel, potrivit site-ului de ştiri al Digi24, constructorul italian Astaldi care, alături de o firmă japoneză, a câştigat contractul pentru lucrările de proiectare şi construire ale podului peste Dunăre, ar fi formulat nu mai puţin de 16 revendicări, condiţionând continuarea lucrărilor de rezolvarea acestora.
Citând un document deţinut în exclusivitate, Digi24.ro notează că prin aceste revendicări, constructorul italian ar pretinde inclusiv plăţi suplimentare faţă de valorile din contract.
“Pretenţiile italienilor au la bază «întârzieri şi/sau costuri suplimentare generate de schimbări ale legilor», cum ar fi creşterea salariului minim pe economie, cerinţele privind proiectarea construcţiilor, modificarea vitezei de proiectare sau a tarifelor practicate de CNAIR. O altă revendicare a Astaldi priveşte eliminarea obligaţiei ce o are de a instala panouri de identificare a contractului. Constructorul are formulate pretenţii privind întârzieri la punerea la dispoziţie a avizelor şi acordurilor în termen de valabilitate, revendicări privind proiectele de relocare a utilităţilor, condiţiile meteo proaste, cheltuieli suplimentare cu lucrările de arheologie, modificări privind exproprierile etc. Două dintre aceste revendicări au şi o componentă financiară, deocamdată doar de un milion de lei.
Lucrările par a fi intrat într-un blocaj în care firma italiană nu scapă nicio ocazie de a cere mai mulţi bani, în timp ce autorităţile locale se găsesc sub presiune publică pentru urgentarea lucrărilor”, scrie Digi24.ro.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, ne-a confirmat faptul că revendicările despre care vorbeşte presa centrală există în realitate, însă spune că formularea acestora de către constructori nu va afecta activitatea de pe şantier. “Revendicările există şi se vor judeca în procedură de arbitraj, iar asta nu ar trebui să afecteze desfăşurarea activităţii în sine, care este o componentă bine stabilită a contractului. Pentru situaţii diverse şi neprevăzute a fost rezervată 10% din valoarea contractului. Se pot aloca deci bani dacă diverse situaţii duc la depăşirea valorii iniţiale din contract. Constructorul trebuie, însă, să şi demonstreze că este îndreptăţit să ceară acei bani. Dacă solicită sume suplimentare pentru plata salariilor, trebuie să vină să arate ce salarii au prevăzut iniţial în contract, ca nu cumva acesta să fie deja la nivelul celor stabilite recent prin ordonanţă de guvern (3.000 lei salariul minim în domeniul construcţiilor n.n.)”, ne-a declarat Alin Şerbănescu. Acesta ne-a dat asigurări că nu există niciun blocaj pe şantier la momentul de faţă şi chiar ne-a promis că va reveni cu amănunte referitoare la stadiul concret al lucrărilor, însă până ieri la închiderea ediţiei nu am primit aceste informaţii.
Ce-i drept, pe şantier chiar există activitate. Ieri, Albert Malaxa, de la “Aerial Club” Galaţi, a postat pe pagina sa de Facebook o imagine făcută din avion, din care se vede că, pe malul tulcean, lucrările înaintează destul de repede, fiind deja pregătit locul unde se va turna unul dintre pilonii podului. Imaginea a fost distribuită inclusiv de Mihai Tudose, fostul prim-ministru al României, în mandatul căruia s-a semnat contractul pentru construcţia podului. “Au început lucrările la PODUL de la Brăila!!! Aşa arată malul drept azi. (foto: Albert Malaxa)”, a notat Tudose pe pagina sa de Facebook.
De altfel, faptul că pe malul tulcean se lucrează intens ne-a fost confirmat şi de la faţa locului, de primarul comunei Smârdan, Lică Mărculescu. “Pe cât de pesimişti eram la început, după atâţia ani în care s-a tot vorbit de acest pod fără să se facă nimic, pe atât de optimişti suntem acum, când vedem activitatea de pe şantier. Se lucrează până la 11 noaptea, în două schimburi. Cred că sunt vreo 30 de utilaje pe şantier. Au montat şi o staţie de betoane, lucrurile sunt serioase”, ne-a declarat, ieri, primarul Smârdanului.
Şi pe malul brăilean treaba înaintează, după cum se poate constata la faţa locului. În momentul de faţă se lucrează şi pe malul Dunării şi dincolo de dig, pregătindu-se drumul de acces pe şantier şi căutându-se o soluţie pentru traversarea digului. “Eu nu văd să existe vreun blocaj provocat de revendicări ale constructorului. Oamenii sunt puşi pe treabă, avem săptămânal şedinţe tehnice cu reprezentanţii firmelor implicate în acest proiect. La ultima şedinţă s-au abordat posibilităţile de traversare a drumului tehnologic peste dig, fiind puse în discuţie două soluţii: semaforizare sau sens giratoriu. Concluzia a fost că sensul giratoriu ar fi soluţia mai bună”, ne-a declarat Francisk Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila.
Datele tehnice ale celui mai important proiect contemporan de infrastructură
Aşa cum v-am mai informat de fiecare dată când am abordat acest subiect, podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai important proiect de infrastructură demarat în estul României după 1989. Licitaţia pentru construirea podului a fost câştigată de un concern italo-japonez. Este vorba despre asocierea dintre Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems CO.Ltd (Japonia), care ar trebui să treacă la construirea efectivă a podului în martie 2019 şi să finalizeze lucrările până în martie 2022. Doar în caz de forţă majoră, finalizarea construcţiei s-ar putea amâna cu 12 luni, respectiv până în martie 2023. Garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni (10 ani), perioadă în care orice problemă va fi corectată pe cheltuiala constructorului.
Valoarea totală a investiţiei se va ridica la 2,35 miliarde de lei, cu tot cu taxele aferente - circa 510 de milioane de euro la cursul actual - şi include nu doar construirea podului suspendat peste fluviu, ci şi a drumurilor de conexiune ce vor fi făcute de la zero pe malul tulcean. Acestea au o lungime totală de 23,4 kilometri, cu două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km. Capătul dinspre vest al podului va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. De asemenea, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti), precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23. Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea.
Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zona mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având de câte 2,8 m lăţime fiecare.
Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătura între tablier şi cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, în afara digurilor de apărare. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.
