Sute de mii de euro "sifonaţi" prin contracte angajate pe ochi frumoşi de primăriile de comune, "adiţionale" care au umflat devizul final la lucrările de investiţii, sporuri ilegale plătite funcţionarilor sau personalului contractual. Iată, pe scurt, lista celor mai grave abateri descoperite de Curtea de Conturi în urma unui control făcut la jumătate dintre primăriile din judeţ, nereguli care au generat, atenţie! prejudicii de aproape 3,4 milioane de lei, adică echivalentul a 0,75 milioane de euro. În plus, inspectorii Curţii au stabilit şi venituri suplimentare, pe care primăriile nu le-au realizat, în cuantum de 1,9 milioane lei. Dacă tragem linie, rezultă că nota de plată în ce priveşte bătaia de joc la adresa banului public a depăşit 1 milion de euro. Curtea de Conturi a dispus primăriilor cu probleme să ia cu boldul contractele şi cheltuielile din 2010 încoace pentru a stabili cu exactitate valoarea finală a prejudiciului, după care să recupereze imediat banii respectivi.
Raportul de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila pe anul trecut descrie o brambureală totală în ce priveşte gestionarea banului şi avutului public de către primăriile din judeţ. La fiecare pagină a materialului de analiză al Curţii, care vizează activitatea primăriilor de comună, găseşti inevitabil o abatere mai mică sau mai mare. Discutând numai de prejudicii, suma cea mai mare este consemnată în dreptul Primăriei Salcia Tudor - 689.000 lei, urmată de Primăria Galbenu - 557.000 lei, Primăria Unirea - 305.000 lei, Bordei Verde - 247.000 lei, Măraşu - 246.000 lei, Surdila Găiseanca - 198.000 lei, Cireşu - 188.000 lei, Primăria Făurei - 181.000 lei, Zăvoaia - 162.000 lei, Surdila Greci - 140.000 lei, Jirlău - 135.000 lei, şi Scorţaru Nou - 104.000 lei. Cu prejudicii mai mici se remarcă, de exemplu, primăriile Stăncuţa - 42.000 lei, Romanu - 40.000 lei, Gradiştea - 34.000 lei, Însurăţei - 24.000 lei, Râmnicelu - 22.000 lei şi Măxineni - 2.000 lei. La polul opus, cu prejudiciu zero, apar primăriile Movila Miresii, Ulmu şi Vădeni, cărora inspectorii Curţii nu au avut ce să le reproşeze.
Salcia Tudor, cel mai mare prejudiciu: aproape 700.000 lei
Dar să luăm pe rând primăriile cu cele mai mari prejudicii descoperite pentru a vă face astfel o idee despre cum înţeleg unii primari să gestioneze banii pe care îi au la dispoziţie. Începem, evident, cu Primăria de la Salcia Tudor, unde raportul Curţii vorbeşte despre venituri suplimentare de 354.000 lei, prejudicii de 698.000 lei şi abateri financiar-contabile de 92.000 lei.
O primă neregulă se referă la necalcularea, neînregistrarea şi neîncasarea veniturilor din taxa specială de habitat, abatere estimată la 294.000 lei, dar pe listă apar şi "Scăderea din evidenţă a unor creanţe ale bugetului local fără documente justificative legal întocmite şi aprobate" - 38.000 lei, precum şi "Angajarea şi utilizarea de credite bugetare pentru lucrări de reparaţii şi construcţii pentru un alt ordonator de credite" - 359.000 lei. Inspectorii au descoperit că s-au cheltuit ilegal bani publici şi pe acordarea de indemnizaţii şi sporuri salariaţilor primăriei: "Drepturi salariale acordate nelegal salariaţilor reprezentând indemnizaţie de dispozitiv" - 146.000 lei, "Drepturi salariale acordate nelegal salariaţilor reprezentând spor ecran, spor de fidelitate şi loialitate" - 13.000 lei, ori pentru a plăti taxe de şcolarizare "Efectuarea de plăţi nelegale, reprezentând taxe de şcolarizare pentru studii universitare" - 10.000 lei. Şi la capitolul lucrări publice sunt o grămadă de probleme, precum "Efectuarea de plăţi nelegale pentru lucrări facturate şi neexecutate şi ca urmare a supradimensionării cantităţilor de materiale faţă de deviz" - 76.000 lei, "Efectuarea de cheltuieli din bugetul propriu pentru demolarea unui activ care nu aparţine domeniului public sau privat al comunei" - 46.000 lei, "Construirea unui garaj al primăriei fără autorizaţie de construire" - 97.000 lei, "Încheierea de contracte de execuţie lucrări la valori ce exced valoarea devizelor de lucrări, fapt ce a generat plăţi nelegale" - 20.000 lei, "Efectuarea de plăţi nelegale ca urmare a supraevaluării articolelor din devizul ofertă" - 3.000 lei, "Plăţi nelegale ca urmare a aplicării de cote şi contribuţii la o manoperă supraevaluată" - 2.000 lei. Un alt aspect semnalat este acela că din casieria primăriei au ieşit sume fără nicio justificare - "Efectuarea prin casierie de plăţi nelegale reprezentând cheltuieli materiale care nu au bază legală sau care nu sunt justificate prin documente" - 14.000 lei.
Pentru toate neregulile descoperite CCR a dispus extinderea cercetării asupra fenomenelor semnalate cu scopul de a stabili valoarea reală a prejudiciilor, iar în al doilea rând recuperarea plăţilor nelegale. Primarul de la Salcia Tudor, Florin Moroiu (PNL), nu a fost de găsit la telefon pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la neregulile incriminate de CCR.
Sporuri şi indemnizaţii nelegale
Pe locul doi ca prejudiciu descoperit se situează UAT Galbenu, la care sumele în discuţie ajung la circa 700.000 lei. Dar să vedem şi aici care au fost principalele abateri. De exemplu, lista începe cu neevidenţierea în contabilitate a veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din veniturile proprii, neregulă evaluată la 62.000 lei. O altă problemă este aceea că primăria nu a stabilit, evidenţiat şi urmărit încasarea la buget a taxei pe teren de la persoanele fizice şi juridice, de unde a rezultat un minus de 33.000 lei. De asemenea, UAT Galbenu nu a calculat şi încasat accesorii aferente neachitării la termen a taxei de apă datorată de contribuabili - 27.000 lei. Ca şi la Primăria Salcia Tudor, şi la Galbenu s-au plătit indemnizaţii şi sporuri necuvenite: "Efectuarea de plăţi nelegale, la cheltuielile de personal, ca urmare a acordării necuvenite a indemnizaţiei de dispozitiv de 25% şi a sporului de confidenţialitate, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul entităţii verificate în perioada aprilie 2010 - septembrie 2012" şi vorbim aici despre 115.000 lei în total. Dar cea mai gravă neregulă a fost semnalată în ce priveşte Şcoala "Toma Tâmpeanu", care a făcut plată nelegală pentru obiectivul de investiţii "Construcţie şcoală gimnazială cu 12 săli de clasă şi grup sanitar interior", reprezentând valoare facturată pentru care nu există situaţii de lucrări care să justifice lucrări executate, abatere estimată la 418.000 lei. Altfel spus, Primăria Galbenu l-a crezut pe cuvânt pe contructor când acesta a depus devizul final, fără să ataşeze şi situaţia de lucrări efectuate. De menţionat că de acest contract s-a ocupat firma "Grafitti Construct", desemnată adjudecatară în urma procedurii de cerere de oferte, valoarea de atribuire fiind de 385.931 lei fără TVA.
Contactat telefonic, primarul de la Galbenu, Nicolae Ganea (PDL), a precizat doar că a contestat în instanţă concluziile celor de la Curtea de Conturi: "Este un proces pe rol şi de aceea nu fac niciun comentariu".
Primăria Unirea, nereguli de circa 800.000 lei
În fine, la UAT Unirea, abaterile semnalate de CCR s-au ridicat la 481.000 lei, din care 305.000 lei au fost numai prejudicii şi 20.000 lei veniturile suplimentare.
Raportul Curţii de Conturi arată că prin neînregistrarea în contabilitate a diferenţelor rezultate din reevaluarea unei clădiri ce aparţine domeniului public al UAT Unirea s-a generat o abatere financiar-contabilă de 151.000 lei. Evident că şi aici s-au descoperit probleme cu investiţiile publice, în sensul că s-au efectuat "plăţi nelegale la un obiectiv de investiţii reprezentând lucrări neexecutate, plăţi suplimentare pentru schimbarea soluţiei tehnice şi materiale nepuse în operă", cu un prejudiciu estimat la 258.000 lei.
În afară de această problemă, inspectorii au mai scos la lumină şi alte prejudicii, la capitolul drepturi salariale - "plăţi nelegale reprezentând spor de vechime, premiu lunar de 2% şi premiu anual acordate persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică" - prejudiciu estimat la 28.000 lei, dar şi "plăţi nelegale de drepturi salariale reprezentând indemnizaţii de şedinţă brute acordate necuvenit consilierilor locali" - 10.000 lei. Tot la capitolul prejudicii raportul mai evidenţiază şi problema dării în folosinţă a unor terenuri de aproape 422 ha prin atribuire directă, fără încheierea unor contracte de concesiune sau închiriere, aşa cum cere legea - 20.000 lei. În fine, inspectorii au mai semnalat şi că UAT Unirea a făcut plată nelegală pentru servicii de audit public intern, de care n-a beneficiat însă niciodată, de unde a rezultat o altă gaură de 9.000 lei.
Contactat de reporterii "Obiectiv", primarul Ioan Ungureanu (PDL) a explicat că lucrurile nu stau chiar aşa cum au spus cei de la Curtea de Conturi: "referitor la investiţia cu terenul de fotbal, noi am dat în judecată dirigintele de şantier şi constructorul pentru că ne veniseră la plată facturi pentru obiective care încă nu fuseseră realizate, cum este cazul gazonului, care nu fusese însămânţat sau pentru o tribună care nu fusese construită. Aşa că am refuzat plata, iar constructorul a sistat lucrările. Mai departe, noi l-am acţionat în instanţă. În ce priveşte plăţile considerate nelegale reprezentând sporul de vechime şi premiile trebuie să spun că, de fapt, toate acestea erau drepturi câştigate de mine în instanţă. Numai că din 2010 a venit o lege care a adus modificări la acest capitol, iar secretara nu m-a atenţionat. Voi da înapoi aceşti bani, fără probleme. Cât priveşte problema celor 422 ha, trebuie să spun că nici aici nu suntem de acord cu cei de la Curtea de Conturi: este vorba de păşuni, iar la momentul la care s-a făcut atribuirea nu existau norme metodologice de aplicare la legea pentru păşuni. Şi nici acum nu sunt normele scoase. Ca să nu se piardă banii, a trebuit să mergem în continuare pe formula din anii precedenţi. Dar de ce nu au spus cei de la Curte că UAT Unirea a fost singura comună din judeţul ăsta care a adus 2,5 milioane de euro finanţare europeană în cadrul Măsurii 322, pe proiecte realizate aici, la noi?".
