După 9 ani de aşteptări zadarnice, Primăria vrea să rupă pisica în afacerea Fin.Co. Ge.Ro. Aşa că se pregăteşte să cheme în instanţă compania italiană, care promisese o investiţie importantă, de mai multe milioane de euro, într-un complex rezidenţial în zona falezei. Obiectul acţiunii: municipalitatea cere plata redevenţei şi a taxei de utilizare a terenului concesionat de partea italiană. Cum litigiile în contractul cu Fincogero se tranşează doar la Curtea Internaţională de Arbitraj, Primăria caută acum o casă de avocatură care să o reprezinte în acest viitor proces. Miza este recuperarea de la italieni a circa 1,5 miliarde de lei vechi, însă în subsidiar, ţinta majoră care se întrevede este rezilierea contractului, mai ales că partea italiană a transmis semnale clare în acest sens. Au trecut 9 ani de când s-a bătut palma pentru această afacere şi, până la acest moment, nu s-a turnat măcar un cancioc de ciment la temelia clădirii. Iar ca lucrurile să se complice şi mai mult, în povestea încâlcită a intrat şi Prefectura Brăila, care a atacat în instanţă hotărârea consilierilor municipali din iunie 2014, prin care se aprobau termenii unei tranzacţii cu italienii, menită să relanseze afacerea şi să urgenteze investiţia. Privit în ansamblu, întreg acest tablou te duce automat cu gândul la un blestem aruncat asupra oraşului nostru, în care nimic major din punct de vedere economic sau investiţional nu ajunge vreodată să fie pus în aplicare.
Municipalitatea îşi face încălzirea pentru marele meci cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro: îşi caută o casă de avocatură cu experienţă în litigii ce se tranşează la Curtea Internaţională de Arbitraj Bucureşti. De ce la acest organism? Pentru că aşa prevăd înţelegerile scrise cu partea italiană în ambiţiosul proiect investiţional, estimat undeva la 20 milioane euro, care-şi propunea realizarea unui complex imobiliar, hotelier şi de alimentaţie publică chiar în zona falezei Dunării. Pe scurt, Primăria a lansat în SEAP procedura achiziţiei publice a serviciului de reprezentare şi consiliere juridică, valoarea estimată a contractului fiind de 120.967 lei, fără TVA. Contextul în care face acest demers este unul destul de complicat: înţelegerea perfectată anul trecut, în cursul lunii iunie, având în prealabil girul Consiliului Local Municipal, nu a apucat să fie pusă în aplicare. Mai precis, în iunie 2014, într-o şedinţă extraordinară, consilierii municipali au aprobat un proiect de hotărâre prin care s-a perfectat o înţelegere între municipalitate şi partea italiană şi care prevedea că Fin.Co.Ge.Ro ar fi urmat să beneficieze de facilitatea scutirii de la plata redevenţei în cuantum de circa 198.000 euro, pe toată perioada de la semnarea contractului de concesiune până în 2019, la terminarea lucrărilor de construcţii la proiectul investiţional "Dunăre Center Brăila", complexul multifuncţional având regim de 3S+P+24E cu o valoare estimată la circa 20 milioane de euro. În plus, municipalitatea se obliga prin aceeaşi înţelegere să compenseze sumele reprezentând redevenţă cu sumele ce vor fi datorate în viitor de către concesionar bugetului local cu orice titlu, conform prevederilor legale în vigoare, până la concurenţa sumei de 409.846,16 lei. În paranteză fie spus, această sumă reprezenta la momentul iunie 2014 sumele achitate până atunci de italieni cu titlu de redevenţă. De cealaltă parte, italienii s-au obligat ca în termen de 12 luni de la semnarea înţelegerii să aducă toate avizele, acordurile şi restul documentaţiilor solicitate prin certificatul de urbanism în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. Apoi, în termen de alte 12 luni, de la emiterea autorizaţiei de construire, Fin.Co.Ge.Ro se obliga să emită anunţul de începere a lucrărilor şi să înceapă efectiv execuţia. Mai departe, concesionarul îşi asuma obligaţia ca în termen de maxim 36 de luni de la începerea lucrărilor să finalizeze obiectivul de investiţii.
Italienii n-au semnat la notar tranzacţia de anul trecut
Nimic din toate acestea nu a ajuns să fie transpus în realitate.
"În final, însă, înţelegerea cu partea italiană nu a mai ajuns niciodată să fie semnată. Hotărârea de CLM privind perfectarea tranzacţiei a fost atacată de Prefectură, iar Tribunalul i-a dat dreptate, context în care hotărârea a fost anulată. Mergem însă mai departe cu acest proces la Curtea de Apel Galaţi. În ce priveşte achiziţia serviciilor specializate în domeniul consiliere şi reprezentare juridică, suntem în curs cu această procedură, fiind necesară prin prisma faptului că litigiul va fi tranşat la Curtea Internaţională de Arbitraj Bucureşti", ne-a declarat primarul municipiului, Aurel Simionescu.
Contactat de reporterii "Obiectiv", viceprimarul Alexandru Dănăilă a explicat că sumele pe care municipalitatea vrea să le ceară şi care vor face obiectul dosarului la Curtea Internaţională de Arbitraj se ridică la circa 1,5 miliarde de lei vechi, fiind vorba de restanţe la plata redevenţei şi a taxei de folosinţă a terenului. "Municipalitatea a înaintat, anul trecut, mai multe adrese către firma Fin.Co.Ge.Ro, prin care o invita să trimită la Brăila persoana mandatată pentru a semna şi perfecta în faţa unui notar tranzacţia pentru care consilierii municipali şi-au dat acordul în iunie 2014. Nu s-a prezentat nimeni din partea dumnealor să semneze actul. Mai mult, Prefectura Brăila a atacat în instanţă hotărârea de CLM privind termenii înţelegerii pe considerentul că dacă s-ar fi ştiut de aceste noi condiţii contractuale încă de la începutul licitaţiei, aşadar la momentul 2006, când a avut loc negocierea directă cu Fin.Co.Ge.Ro, poate şi alţi potenţiali investitori ar fi fost interesaţi de afacere. În acest context, a fost suspendată aplicarea HCLM privind termenii înţelegerii cu partea italiană. Din păcate, dumnealor nu s-au constituit parte în proces alături de municipalitate în acest proces cu Prefectura Brăila, astfel încât să-şi formuleze apărarea, deşi instituţia noastră i-a invitat să facă acest demers", ne-a explicat viceprimarul Alexandru Dănăilă.
Procesul declanşat de Prefectură a fost soluţionat în primă instanţă la Brăila în defavoarea Primăriei, care mai departe a atacat decizia cu recurs, aflat acum pe rolul Curţii de Apel Galaţi. Decizia dată de Tribunalul Brăila spune că "Admite contestaţia. Dispune anularea HCLM Brăila nr.162/13.06.2014 privind aprobarea tranzacţiei încheiate între HCLM Brăila şi pârâta SC FIN CO GE RO". Dosarul doar ce a ajuns la CA Galaţi, nefiind precizat pe site-ul instanţei pentru ce dată a fost stabilit primul termen.
Dănăilă: "Nu cred că Fin.Co.Ge.Ro va mai face investiţia!"
Ce şanse mai sunt ca proiectul italienilor de la Fin. Co.Ge.Ro să fie terminat vreodată? Slabe spre deloc, este de părere viceprimarul Dănăilă. "La acest moment nu cred că se va mai întâmpla ceva pe acel teren şi nu cred că Fin.Co.Ge.Ro va mai face investiţia, mai ales că şi-a exprimat intenţia de reziliere a contractului. A cerut însă despăgubiri, lucru cu care, evident, nu suntem de acord. Dacă analizăm în profunzime întreaga poveste, se observă că Fin.Co.Ge.Ro este cel care a creat prejudiciu Primăriei Brăila, care nu şi-a încasat taxele de autorizaţie de construire (potrivit estimărilor, undeva la circa 200.000 euro - n.r.), iar pentru că nu a fost ridicată clădirea, municipalitatea nu şi-a putut încasa impozitul cuvenit. Ca să nu mai vorbim de faptul că n-au mai fost create locurile de muncă promise. Din această perspectivă, autoritatea locală ia în considerare inclusiv varianta de a cere, la rându-i, despăgubiri de la Fin.Co.Ge.Ro, într-o acţiune viitoare", a precizat Dănăilă, subliniind că niciunul dintre motivele invocate de companie ca fiind o piedică în realizarea investiţiei nu a fost responsabilitatea municipalităţii.
Aşadar, la acest moment, municipalitatea se pregăteşte să ceară prin Curtea Internaţională de Arbitraj 1,5 miliarde de lei vechi de la Fin.Co.Ge.Ro, după ce partea italiană a ameninţat cu rezilierea contractului şi cu solicitarea de despăgubiri. Procedural, de la Curtea de Arbitraj se aşteaptă o soluţie în maxim 6 luni de la înregistrarea litigiului, rezoluţie care este definitivă şi poate fi pusă în aplicare. Mai departe, oricare dintre părţi poate ataca decizia respectivă pe calea instanţelor de judecată competente.
O poveste în care Stancu şi-a băgat coada
Întreaga poveste a afacerii cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro Spa îşi are izvorul în 2005, când, în mandatul primarului liberal Constantin Sever Cibu, a fost aprobată în CLM scoaterea la licitaţie în vederea concesionării a unui teren în suprafaţă de circa 8.600 mp pe Faleza Dunării, în zona străzii Griviţa, pentru realizarea unui complex multifuncţional (hotel, săli de conferinţă, spaţii de alimentaţie publică, spaţii de recreere). Contractul cu italienii s-a semnat în primăvara anului 2006 şi de atunci şi până acum nici măcar nu s-a organizat şantierul pentru realizarea acestui complex. De altfel, firma nu a reuşit să obţină autorizaţia de construire fiind semnalate probleme de către autorităţile locale. În schimb, partea italiană a acuzat administraţia publică locală, în frunte cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, la vremea respectivă, Gheorghe Bunea Stancu, de rea-credinţă după ce CJ Brăila, prin arhitectul judeţului, a refuzat să elibereze un aviz necesar demarării lucrărilor. Între timp, de la semnarea contractului de concesiune a intervenit şi criza globală, care a dat peste cap planurile italienilor, aceştia modificându-şi ulterior planurile, în sensul că s-au gândit să construiască apartamente spre vânzare în loc de camere de hotel. Evident că asta a stârnit reacţii în contradictoriu în rândul consilierilor municipali atunci când, în 2013, aceştia au fost puşi în faţa unui plan urbanistic zonal - PUZ modificat faţă de înţelegerea iniţială. Într-un final s-a reuşit printr-o hotărâre a CLM să se lămurească cât de cât apele cu proiectul tehnic al italienilor şi să li se mai netezească un pic drumul spre obţinerea autorizaţiei de construire. Dar asta după ce Fin.Co.Ge.Ro a ameninţat că va cere daune de aproximativ 5 milioane de euro, restituirea redevenţei achitate în contul concesiunii, plus recuperarea costurilor suportate cu realizarea şi obţinerea de proiecte, avize, certificate şi PUZ-uri. CLM a aprobat la vremea respectivă acel PUZ cu speranţa că Brăila va scăpa de ameninţarea cu plata daunelor de 5 milioane de euro şi că italienii se vor apuca efectiv de construit.
Cel mai recent episod din acest serial s-a consumat, după cum spuneam, anul trecut, în iunie, când în cadrul unei şedinţe extraordinare a CLM consilierii au votat pentru perfectarea unui acord între municipalitate şi partea italiană, care solicitase o serie de facilităţi. La schimb autoritatea locală a avut pretenţia stabilirii unor termene clare privind punerea în aplicare a proiectului. Cum la acest moment este evident că ambele tabere se pregătesc de război, scad dramatic şansele ca investiţia de pe Faleză să mai fie vreodată începută. De ce spunem asta? Simplu: ambele tabere îşi fac planul şi socotelile de aşa natură încât să scape cât mai ieftin din această încurcătură. Rămâne de văzut cum se va finaliza această primă ofensivă pe care municipalitatea se pregăteşte să o lanseze, având în vedere că înţelegerea parafată pe vremea administraţiei Cibu a fost net în favoarea investitorului.
