După ce a ratat şansa de a-l reabilita, deşi a avut la dispoziţie aproape 1 milion de euro, fonduri europene nerambursabile, Primăria nici măcar nu face un minim efort de a păzi fostul Castel de Apă din Grădina Mare, pentru a-l feri de hoţii care îi descompletează instalaţiile metalice din interior. Consilierul municipal Ionel Alexandru susţine că a atras atenţia în nenumărate rânduri responsabililor din cadrul Primăriei că turnul de apă, monument istoric de referinţă al Brăilei, este din ce în ce mai degradat. "În calitate de consilier municipal, ţinând seama de rezilierea contractului de finanţare pentru proiectul de reabilitare a castelului de apă din Grădina Publică, m-am deplasat la faţa locului pentru a vedea situaţia de fapt. Aici am constatat că în subsolul turnului de acces din partea stângă, lângă terenul de sport, este apă din infiltraţii. Toate intrările de acces, de la parter, etajul 1, dar şi de la ultimul nivel sunt sparte, putând pătrunde înăuntru oricine doreşte. Instalaţiile interioare sunt sparte, părţile metalice sunt dezasamblate pentru a fi sustrase, în unele locuri s-a dat foc etc", a scris consilierul Alexandru, într-o adresă trimisă primarului Aurel Simionescu. Pentru a rezolva cât de cât problemele existente, până la o reabilitare propriu-zisă, consilierul a propus câteva măsuri, cum ar fi mutarea gheretei Poliţiei Locale în faţa castelului de apă, din locaţia unde se află acum, pe o latură a Grădinii Mari. Blocarea accesului la castel, prin instalarea de gratii metalice, şi reluarea în regim de urgenţă a proiectului de reabilitare, se numără, de asemenea, printre propunerile înaintate de Ionel Alexandru către primar, pe 31 august a.c.
Ne aflăm la sfârşitul lunii septembrie, iar fostul Castel de Apă este tot vraişte, la cheremul hoţilor şi al oricui ar vrea să intre în el. Singura piedică în calea persoanelor răuvoitoare nu o reprezintă nici prezenţa agenţilor Poliţiei Locale şi nici blocarea uşilor de acces. Stratul gros de găinaţ de porumbei, acumulat de-a lungul anilor pe scările interioare ale turnului de apă este, de fapt, ceea ce îi ţine cât de cât departe pe intruşi.
Şi Poliţia Locală face sesizări
Singura măsură pe care a luat-o conducerea Primăriei, în urma interpelării făcute de consilierul municipal Ionel Alexandru a constat în pasarea informaţiilor către Poliţia Locale, căreia i s-a trasat sarcina de a formula un răspuns. Într-adevăr, conducerea Poliţiei Locale i-a trimis lui Ionel Alexandru un răspuns prin care îl informează că situaţia este ştiută deja şi că s-au făcut demersuri către Direcţia Tehnică a Primăriei, pentru securizarea obiectivului, însă fără niciun rezultat.
"Poliţia Locală, încă din anul 2011, a întocmit mai multe adrese către Direcţia Tehnică din cadrul Primăriei Municipiului Brăila, prezentând situaţia existentă şi solicitând luarea de măsuri pentru consolidarea împrejmuirii şi blocarea accesului în interiorul Castelului de Apă. Până în prezent, nu a luat nimeni nicio măsură şi, datorită infiltraţiilor apelor pluviale şi a surpării unor porţiuni de teren din jurul castelului, s-au produs surpări şi autodemolări ale pereţilor scării amplasate pe latura stângă a castelului, iar gardul împrejmuitor din beton de pe latura dreaptă s-a prăbuşit. De asemenea, gardul confecţionat din tablă de pe latura staţiei Peco este foarte deteriorat, prezentând multe spărturi şi favorizând astfel pătrunderea în interiorul curţii castelului. Geamurile de la etajele superioare nu sunt fixate şi, datorită rafalelor de vânt, sunt în continuă mişcare, multe sunt sparte şi prezintă un pericol pentru persoanele care trec prin zonă. Se impune fixarea acestora şi blocarea tuturor căilor de acces în interiorul castelului. Despre toate aceste probleme am informat Direcţia Tehnică din cadrul Primăriei Municipiului Brăila. Ultima adresă trimisă şi înregistrată la Registratura Generală a Primăriei Municipiului Brăila este din 18.05.2015", se arată în răspunsul trimis lui Ionel Alexandru de Poliţia Locală, semnat de directorul acestei instituţii, Traian Jipa.
Până ieri, 29 septembrie, nu se luase însă nicio măsură pentru blocarea accesului în incinta Castelului de Apă ori pentru a se securiza cumva măcar acele ferestre de la ultimul nivel care, din cauza vântului, s-ar putea sparge şi ar putea răni pe cineva aflat, întâmplător sau nu, în preajma construcţiei.
O şansă ratată
După cum v-am mai informat, deşi a avut la dispoziţie o sumă considerabilă, de aproape 1 milion de euro, mai exact 4 milioane de lei, în bani româneşti - fonduri ce ar fi venit printr-un program de finanţare european -, Primăria nu a reuşit să reabiliteze fostul castel de apă din Grădina Mare. Banii au stat la dispoziţia autorităţilor locale începând cu 2012, iar termenul până când puteau fi cheltuiţi este decembrie 2015. A existat un proiect tehnic, însă lucrările nu au început nici până la această dată deoarece, în ciuda încercărilor repetate ale Primărie, care a organizat trei licitaţii pentru atribuirea lucrării, niciun constructor nu a fost interesat să preia contractul. Voci din rândul firmelor de construcţii susţin să proiectul tehnic era prost făcut, implicând costuri nejustificate.
În luna august a acestui an, Consiliul Local Municipal a votat o hotărâre prin care proiectul de reabilitare a castelui de apă a fost retras oficial, pe motiv că nu mai există timpul fizic necesar implementării lui. Primarul Aurel Simionescu a promis atunci că se va încerca atragerea de fonduri în noul exerciţiu financiar european, 2014 - 2020, astfel încât procedura să poată fi reluată, începând de anul viitor.
Fostul Castel de Apă din Grădina Mare are o istorie impresionantă. A fost construit din fonduri publice, în urmă cu 103 ani, cu contribuţia unor personalităţi remarcabile ale timpului, cum ar fi marele arhitect Elie Radu sau inginerul Germani, cel care a făcut şi primul canal colector al municipiului. Turnul era cel mai modern din ţară, asigurând la vremea respectivă alimentarea cu apă a mai mult de jumătate de oraş. El şi-a demonstrat utilitatea vreme de jumătate de secol, având capacitatea de a le livra la robinet brăilenilor abonaţi la reţeaua publică de alimentare, până în 100 de litri de apă potabilă, pentru fiecare gospodărie.
În anii 50, când au fost implementate noi tehnologii de pompare a apei, turnul din Grădina Mare şi-a găsit o nouă întrebuinţare: depozit de vin. Timp de opt ani a găzduit, în cele două rezervoare ale sale, tone de vin produs pe plan local. În anii 60 şi 70, turnul a rămas nefolosit. Soliditatea sa a fost confirmată din plin în timpul cutremurului din 1977, când a rămas fără probleme în picioare. În 1981, Primăria l-a încredinţat cooperativei UJCOOP, care a luat decizia de a-l transforma în spaţiu de alimentaţie publică. Atunci a fost modificat subsolul şi tot atunci a fost montată celebra platformă rotativă pe care a fost aşezat un restaurant unic în România. După revoluţie a ajuns pe mâna unei firme private, care nu a avut capacitatea de a-l exploata corespunzător. Din 2006 a intrat din nou în patrimoniul Primăriei, care a promis încă de atunci că va reabilita castelul şi îl va introduce în circuitul turistic al oraşului.
