Vremuri grele se anunţă pentru proprietarii de apartamente cu restanţe la plata căldurii sau apei calde: "Continvest", lichidatorul fabricii de căldură, pregăteşte o campanie de acţionare în judecată a datornicilor, pentru a recupera creanţele falimentarei SC CET SA. Practic, vrea să-i cheme în instanţă pe restanţieri, ca să răspundă cu propriile averi. Datornicii riscă să le fie executate silit bunurile din casă, apartamentele sau chiar veniturile, prin popriri pe salarii şi pensii. "Continvest" a procedat la fel şi la Tulcea, unde s-a ocupat de lichidarea fabricii de căldură din localitate şi spune că a fost mulţumită de rezultat: o recuperare a debitelor de la clienţii asociaţii de proprietari undeva la 50%. Miza acestei confruntări la Brăila este de ordinul milioanelor de lei, 8,6 milioane mai precis, din care jumătate sunt penalităţi. "Continvest" are deja pe rol circa 80 de astfel de dosare şi se pregăteşte pentru lansarea a încă 100 - 150 de litigii.
S-au gândit că odată cu falimentarea CET-ului au scăpat de restanţele la facturile de energie termică, însă lichidatorul fabricii de căldură din oraş le pregăteşte o surpriză: va acţiona în instanţă toţi datornicii pentru a recupera creanţele falimentarei. Evident că sumele consistente cu titlu de datorii de recuperat sunt în cazul clienţilor asociaţii de proprietari. O statistică prezentată de lichidatorul falimentarei SC CET SA arată că sunt în vizor 215 asociaţii cu restanţe, totalizând circa 8,6 milioane de lei. "Potrivit analizei făcute de noi, avem o listă nominală de asociaţii în cazul cărora se va trece la acţionarea în instanţă pentru recuperarea de creanţe însumând 4,3 milioane lei contravaloare energie termică livrată, la care se adaugă penalităţi pentru neplata la termen, până la incidenţa sumei de 8,6 milioane de lei. Mai sunt debitori şi persoane juridice sau fizice, însă acestea sunt foarte puţine. Sumele cele mai mari sunt de la asociaţiile de proprietari", ne-a explicat Angela Potop, reprezentantul "Continvest", lichidatorul SC CET SA. Întrebată care este, totuşi, strategia de luptă, dat fiind faptul că asociaţiile de proprietari nu au patrimoniu pentru a fi valorificat, sursa citată a precizat că va merge direct la sursa problemei, adică la restanţierii la plata întreţinerii. "La declanşarea falimentului, CET avea deja pe rol 44 de dosare împotriva datornicilor asociaţii de proprietari, iar de la venirea noastră au mai fost introduse alte 37 de dosare şi avem în pregătire pentru perioada imediat următoare încă 23 de dosare. Alte 21 de dosare sunt în curs de soluţionare prin mediere, în sensul că avem încheiate grafice de eşalonare. În principiu, am mers şi mergem pe varianta medierii şi avem în teren echipa de recuperatori care reuşeşte lunar să colecteze undeva între 50 - 100 mii de la AP-uri. Dar acolo unde nu există bună-credinţă şi se trage de timp ajungem fără discuţii în instanţă. Înţelegem problemele care există la nivelul asociaţiilor de proprietari şi de aceea propunem debitorilor recuperarea prin executarea terţilor, adică a debitorilor asociaţiei, mai precis a membrilor acestora cu restanţe la întreţinere. În final, vom ajunge să facem executări în cazul bunurilor mobile sau imobile ale terţilor, inclusiv cu popriri pe salarii sau pensii. Vom cere asociaţiilor debitoare lista nominală a propriilor membri cu datorii la plata energiei termice, pentru a ne îndrepta împotriva acestora din urmă. Practic, din cauză că restanţierii n-au achitat la timp cota de cheltuieli ce le revenea s-a ajuns ca asociaţia să înregistreze la rându-i datorii către CET. Pe această formulă s-a mers şi la Tulcea, unde am fost lichidator al operatorului local de termoficare şi rezultatul a fost mulţumitor, reuşind recuperarea a circa 50% din sumele datorate de populaţie", a spus Potop. De asemenea, sursa citată a explicat că soluţia în care lichidatorul se îndreaptă împotriva restanţierilor este benefică pentru AP, pe motiv că asociaţia nu mai este nevoită să cheltuiască bani în instanţă cu reprezentarea juridică sau cu executările silite, iar la final, pe măsura recuperării debitelor, AP-urile se scad din propriile evidenţe contabile cu sumele recuperate de lichidator.
Judecătoria şi Tribunalul vor fi inundate de dosarele cu recuperarea creanţelor CET
Rămâne însă de văzut cum va acţiona lichidatorul în cazul asociaţiilor unde, de exemplu, sunt dosare penale pentru delapidare sau alte forme de infracţiuni economice ori la asociaţiile unde au existat şi încă există probleme legate de defalcarea şi repartizarea cheltuielilor comune din factura de energie termică. Vă aduceţi aminte de nenumăratele situaţii din anii trecuţi - când CET-ul încă funcţiona, în care unele AP-uri au repartizat după bunul plac o cotă-parte din încălzire tuturor apartamentelor, cu titlu de cheltuială comună, context în care proprietarilor încă branşaţi la CET li s-a calculat întreţinere pe timp de iarnă chiar şi de 11 - 12 milioane de lei vechi sau chiar mai mult. Într-un final, respectivii proprietari s-au debranşat, însă dacă nu au contestat în instanţă listele de întreţinere, sumele respective au rămas neschimbate şi acum au toate şansele să se trezească târâţi în instanţă de lichidator. "Toate cazurile particulare, speciale, ce vor fi întâlnite pe parcursul acţiunilor în instanţă, vor fi trecute pe o listă separată, după care vor fi analizate astfel încât să putem avea o soluţie unitară, pe tipuri de probleme", a dat asigurări lichidatorul.
Un alt aspect interesant al problemei se leagă de volumul mare de dosare generate de recuperarea debitelor, dosare ce vor inunda practic instanţele locale şi aşa suprasolicitate. "În primul rând, vom merge pe ideea standardizării acţiunilor noastre în instanţă. În al doilea rând, vom avea grijă să purtăm discuţii cu instanţele locale, ocazie cu care să găsim împreună soluţii menite să uşureze munca magistraţilor brăileni. Nu în ultimul rând, astfel de soluţii ne vor feri de cazuri în care dosare similare ca şi speţă să fie soluţionate diferit de magistraţi diferiţi. Ne dorim o procedură unitară, menită să uşureze munca tuturor şi să avansăm cât mai repede cu recuperările", a mai spus Angela Potop.
Reamintim că în decembrie 2013, Tribunalul Brăila a dispus deschiderea procedurii generale de faliment pentru CET SA Brăila. Intrarea în faliment a venit după ce problemele companiei s-au tot acutizat în ultimii ani, pe fondul acumulării de datorii. Momentul critic a fost atins în februarie 2013, când fabrica de căldură n-a mai putut prepara agent termic după ce furnizorul de gaz a închis definitiv robinetul. La momentul de glorie sistemul local de termoficare a avut zeci de mii de apartamente arondate, însă de la an la an numărul a scăzut drastic, ajungând înainte de iarna 2012 - 2013 la nici 2.000 de apartamente. În toamna lui 2013 a fost aprobată acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament, decizie care practic a echivalat cu semnarea certificatului de deces al sistemului public de termoficare în Brăila.
