În anul 2019, terenurile agricole extravilane ating valori de ciculaţie ridicate, Brăila situându-se în top 5 judeţe cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole din România. Aşa spun statisticile. Pe de altă parte, experţii anunţă o creştere apreciabilă a preţurilor orientative, loturile arabile din localităţile Traian, Unirea şi Cazasu fiind cele mai scumpe în clasamentul pe judeţ. Valoarea maximă de tranzacţionare a unui hectar de teren agricol în judeţul Brăila a ajuns la 30.000 lei, aceasta fiind cotaţia orientativă anunţată de specialişti în 2019, pentru comuna Traian.
“Cap de listă” în clasamentul celor mai scumpe terenuri din judeţul nostru, cu o creştere de 5.000 lei/ha faţă de anul trecut, comuna Traian pare să fie, de la distanţă, pământul făgăduinţei pentru proprietarii de terenuri sau pentru moştenitorii acestora. În realitate însă, lucrurile nu stau deloc aşa, dacă terenurile agricole respective au ajuns pe mâna unor arendaşi ţepuitori, care nu vor să îşi achite obligaţiile de plată faţă de cei care le-au dat pământurile în arendă. Dacă unii dintre arendaşi îşi aduc aminte că au obligaţii faţă de proprietarii de terenuri abia când expiră contractele şi nu mai pot primi subvenţia de la APIA, alţii se cred de-a dreptul stăpâni pe terenurile respective, doar pentru faptul că le-au folosit câţiva ani. De când funcţionează sistemul arendării pământului agricol, arendaşul primeşte terenul, primeşte subvenţia, ridică recolta şi îşi ia banii grămadă, iar proprietarul plăteşte impozitul la stat şi primeşte o mică parte din bani, stabilită prin contract, doar când vrea şi dacă are chef ...arendaşul. Cam aşa stau lucrurile în comuna Traian, “cap de listă” în clasamentul celor mai scumpe terenuri din judeţul nostru, unde caramancele fac legea, mână în mână cu oamenii legii şi cu autorităţile locale. Pentru cei care nu ştiu, caramancele sunt un un soi de persoane puse pe căpătuială, care ţin pământurile localnicilor cu japca şi care, după ce iau recolta după terenurile proprietarilor, îşi mai fac două-trei cârciume în buricul satului şi le oferă proprietarilor de terenuri doar...praful de pe tobă.
De exemplu, după ce a încasat de la APIA subvenţia de pe aproape 10 hectare de teren şi banii de pe recolta anului 2018, o caramancă refuză să le plătească proprietarilor drepturile cuvenite pentru că...aşa vrea muşchii ei. Cu siguranţă, caramancele din localitatea Traian nu sunt singurele care fac astfel de abuzuri, care se ascund când vine vorba de plata datoriilor sau care îi obligă pe proprietari sau pe moştenitorii acestora să le vândă lor terenurile agricole, pentru simplul motiv că vor să îşi extindă afacerea cu terenuri în cea mai scumpă zonă arabilă din judeţ.
Paradoxal, în timp ce unii arendaşi joacă alba-neagra cu terenurile părinţilor şi bunicilor noştri, sfidând orice lege scrisă sau nescrisă, Petre Daea, ministrul Agriculturii, ţine discursuri năucitoare în Parlamentul European despre cormoranii din România, care fac baie în piscine. Pentru rechinii care ne fură pământurile, ministrul Daea nu are încă legi şi nici discurs.
