Facturi duble la apa caldă. Asta îi aşteaptă pe brăilenii care sunt clienţii SC "CET" SA, după ce ieri consilierii municipali au aprobat o hotărâre privind stabilirea preţului de facturare a energiei termice către populaţie. Dacă până în iunie, inclusiv, facturile la energie termică s-au calculat la un tarif de 226 lei per gigacalorie, cu tot cu TVA, pentru consumul lunii iulie calculul se face la un tarif de 411 lei. De fapt, acesta este preţul la care centrala oraşului produce energia termică şi nu include nicio formă de subvenţie. Vestea a stârnit un val de nemulţumire în rândul asociaţiilor de proprietari care, prin reprezentant, şi-au exprimat dezaprobarea faţă de această măsură. Promisiunea municipalităţii a fost aceea că preţul va fi ajustat imediat ce va exista cadrul legal la nivel naţional în ceea ce priveşte acordarea formelor de sprijin direct şi indirect la preţul gigacaloriei. Veştile proaste nu se opresc aici, întrucât 200 de familii abonate la CET urmează să fie debranşate forţat, pentru că fabrica de căldură a ajuns la concluzia că nu este eficient din punct de vedere economic să le livreze căldură. Altfel spus, 200 de familii au fost sacrificate pur şi simplu pentru interesul economic al acestei companii energetice.
Aceste două hotărâri de Consiliu Local Municipal au stârnit ieri discuţii aprinse în şedinţa miniparlamentului local, însă, în final, au trecut fără probleme la vot. Doar reprezentanţii PPDD au fost împotriva acestor hotărâri, însă oricum grupul de consilieri aparţinând acestui partid a votat consecvent "NU" pentru toate proiectele importante de pe ordinea de zi.
Abonaţii CET ar face bine să se gândească de două ori înainte de a face un duş de-acum înainte, pentru că fiecare picătură de apă caldă a devenit extrem de preţioasă. Spunem asta pentru că, începând cu consumul lunii iulie, energia termică folosită la prepararea apei calde va fi facturată cu un preţ aproape dublu. Mai precis, de la un preţ de 226 lei/gcal, viitoarele calcule se vor face la 411 lei/gcal inclusiv TVA. Cu alte cuvinte, este vorba despre o majorare cu 185 de lei/gcal, care exprimată în procente înseamnă peste 80%. Mai aplicat, după calculele actuale, un metru cub de apă caldă este cotat la o asociaţie, funcţie de consumul raportat al proprietarilor membri ai AP, la un nivel de 11 - 12 lei metru cub. Odată ce în august CET va emite facturile pentru consumul lunii iulie, administratorii va trebui să facă socotelile la preţul apei calde având ca bază noul preţ de 411 lei/gcal. Iar estimările indică faptul că în listele de întreţinere preţul unui metru cub de apă caldă va fi undeva la 19 - 20 de lei. Iată şi cum va evolua costul cu întreţinerea la o familie care în mod normal are un consum de 5 mc de apă caldă. În lista de întreţinere ce abia acum s-a afişat, familia "etalon" ar avea o cheltuială cu apa caldă de circa 55 lei. Luna viitoare, cu noul preţ, este posibil ca acelaşi consum să fie calculat la 20 lei/mc, de unde rezultă un cost de 100 lei, atenţie!, numai apa caldă. Pentru că în lista de întreţinere mai există şi alte componente de cheltuieli ce trebuie repartizate proprietarilor.
Pentru CET vestea majorării preţului ar putea fi îmbucurătoare pentru că ar însemna venituri mai mari de încasat. De exemplu, consumul mediu facturat într-o lună de vară AP-urilor rămase branşate la sistem este de circa 500 Gcal. La vechiul tarif înseamnă venituri de 113.000 lei, pe când la 411 lei, suma din facturi urcă la 205.500 lei, adică un plus de 92.500 lei. Totuşi, o majorare de preţ are efecte negative mult mai puternice, traduse prin întârzieri la încasarea facturilor emise, în paralel cu debranşarea în masă a abonaţilor.
"Majorarea preţului la 411 lei/Gcal va însemna, practic, falimentul CET-ului!"
În mod curios, proiectul de hotărâre legat de stabilirea preţului de facturare la populaţie a energiei termice nu-l are drept iniţiator pe primarul municipiului, aşa cum se întâmplă în mod frecvent. Iniţiatori apar doi social-democraţi: Silviu Mangiurea şi Daniel Negoiţă. Cei doi arată în expunerea de motive că la 30 iunie şi-a încheiat aplicabilitatea vechea HCLM, care stabilea preţul gigacaloriei: 411,18 lei/Gcal preţ de producţie, din care scăzut 185,03 lei/Gcal subvenţia de la Primărie, rezulta astfel un preţ final de facturare la populaţie de 226 lei.
Mai departe, în raportul de specialitate anexat proiectului se menţionează că "analizând posibilităţile bugetului local de a sprijini în continuare gradul de suportabilitate a utilizatorilor acestui serviciu de utilitate publică s-a constatat că acesta nu mai poate asigura sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice şi preţul local de facturare, propunându-se măsura acordării unor ajutoare financiare, în baza reglementărilor în materie, persoanelor îndreptăţite, pentru sezonul rece 2012 - 2013, lucru ce va face obiectul unei hotărâri ulterioare de CLM". De altfel, la intervenţiile consilierilor care au luat cuvântul în dezbaterea în plenul şedinţei, primarul Aurel Simionescu a ţinut să sublinieze că măsura are caracter temporar, până când va fi creată legislaţia necesară acordării sprijinului despre care se făcea vorbire în textul de proiect.
Primul care a dat tonul discuţiilor aprinse a fost consilierul din partea PPDD, Adrian Traian: "Vă spun că majorarea preţului la 411 lei/Gcal va însemna, practic, falimentul CET-ului. Recent, titra un ziar local că CET e pe marginea prăpastiei, ei bine, noi, acum, cu această hotărâre îi dăm brânci în prăpastie".
Marian Covache, din partea Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari filiala Brăila, a ţinut să puncteze aceeaşi idee, arătând că Brăila se înscrie în topul oraşelor cu un preţ foarte mare la energia termică: "populaţia nu poate să suporte un preţ de 411 lei/gcal fără o subvenţie sau sprijin, este foarte clar acest lucru. Am o listă cu preţuri de facturare din întreaga ţară şi vă pot spune că la Medgidia, Iaşi sau Timişoara sunt mult mai mici ca la Brăila. Singurul oraş unde s-a încercat un preţ de 411 lei a fost Focşaniul, dar acolo nu s-a trecut de votul CLM. Sperăm că şi Brăila să urmeze acelaşi exemplu".
"Preţul va fi ajustat imediat ce vom avea un act normativ privind acordarea sprijinului financiar la energia termică"
"La momentul actual nu avem o hotărâre de guvern care să spună cum se vor acorda aceste forme de sprijin. La articolul doi al hotărârii se spune că funcţie de legislaţia ulterioară acestei hotărâri se va stabili în CLM şi care va fi cuantumul sprijinului acordat populaţiei. Anul trecut am avut două hotărâri de consiliu în care am ajustat o dată preţul cu 20% după care cu încă 45%. (...) Vă repet, este o chestiune tehnică pentru că trebuie să avem un preţ de producţie stabilit şi, mai departe, împreună vom stabili care este cuantumul subvenţiei şi al sprijinului financiar direct ce vor fi acordate, toate astea în funcţie de reglementările naţionale viitoare. Am înţeles că undeva prin august vor apărea aceste reglementări", a încercat să liniştească spiritele edilul-şef. De asemenea, sursa citată a ţinut să puncteze faptul că serviciul public de furnizare a energiei termice va funcţiona în acest sezon rece, contrar zvonurilor că întreg sistemul se va nărui. "La momentul actual mai avem circa 5.700 de apartamente abonate, plus instituţii locale care sunt branşate şi vă spun că sistemul va funcţiona în iarna care vine. Problema se leagă, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, de modul în care populaţia achită facturile la energie termică, pentru că gradul de încasare este mic şi de aceea am acordat operatorului de termoficare sprijinul inclusiv al Poliţiei Locale pentru recuperarea banilor de la datornici".
Trebuie precizat că SC CET SA Brăila, societate la care municipalitatea este acţionar majoritar, traversează de ani buni o criză fără precedent, ajungând acum la o situaţie deosebit de delicată. Aceasta este generată, în mare parte, de debanşarea în masă a proprietarilor de apartamente, plus acumularea de creanţe foarte mari în relaţia cu asociaţiile de proprietari - circa 13,3 milioane de lei. De aici s-a ajuns la situaţia critică în care compania are datorii de peste 10 milioane de lei şi către propriul furnizor de gaz. Dar lista de datorii este cu mult mai lungă, pentru că numai AVAS are de recuperat de la CET 3,4 milioane de dolari. În plus, se adaugă şi rambursarea creditelor interne garantate de guvern, contractate pentru asigurarea combustibilului în anii 2005 - 2006, plus datoria de bază la bugetul de stat şi accesorii bugetare, toate însemnând alte aproximativ 10 milioane de lei. Anul trecut, compania a încheiat cu o pierdere de 9,5 milioane de lei, în scădere faţă de 2010, când a fost pe minus cu aproximativ 14 milioane de lei.
Peste 200 de familii debranşate cu forţa
* CET nu mai vrea să furnizeze energie termică pentru 209 apartamente, 30 de agenţi economici şi patru unităţi de învăţământ * motivul: livrarea către aceşti abonaţi nu este eficientă din punct de vedere tehnic şi economic
Deşi s-a plâns insistent de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi brăileni s-au debranşat ilegal de la sistemul centralizat de încălzire, iată că însuşi operatorul de termoficare a ajuns la concluzia că nu poate furniza în condiţii de eficienţă energie în cazul a 209 apartamente, 30 de agenţi economici, două şcoli şi două grădiniţe. Potrivit unui raport tehnic realizat de către CET pe această temă, cei vizaţi se află în capete de reţea şi în blocuri unde numărul de abonaţi este extrem de mic. Dacă va sista furnizarea către aceşti abonaţi, CET face economie undeva la circa 7.300 de Gcal, ceea ce, transpus în consumul de gaz metan pentru producerea acestei cantităţi de energie, înseamnă circa 1 milion de lei anual.
Zonele unde se propune debranşarea forţată sunt situate în toate cartierele unde CET este prezent cu sistemul de termoficare: Radu Negru - Buzăului - Viziru, Hipodrom - Obor - Gării, Progresu - Vidin, Călăraşi - Dorobanţi, dar şi în centru. În HCLM aprobată ieri se menţionează că debranşarea se va face numai după ce vor fi identificate soluţii alternative de asigurare a căldurii şi apei calde pentru aceşti consumatori. "Vă promit că voi face un proiect de hotărâre cu identificarea acestor soluţii alternative, cel mai probabil vor fi centrale de apartament. S-ar putea să avem surpriza că vor vrea şi alţi proprietari să fie debranşaţi şi să li se pună centrale. Oricum, decizia va fi luată tot aici, în Consiliu. Ce vreau însă să subliniez este următorul lucru: societatea a mers tot timpul în pierdere şi ar trebui o analiză amănunţită, un audit special care să determine în ce măsură mai trebuie să funcţioneze operatorul de termoficare în actuala formulă, cu numărul de abonaţi pe care-i mai are, societatea care, iată, are atâtea şi atâtea probleme", a spus Simona Drăghincescu
Şi Adrian Traian, consilierul din partea PPDD, a opinat că este de înţeles că nu este eficent economic să se mai furnizeze energie în anumite zone ale oraşului, dar a punctat că oamenii nu trebuie lăsaţi de izbelişte: "Pot să înţeleg că din punct de vedere tehnic şi economic nu este rentabil să ducem căldură până în cartierele Vidin şi Progresul. Dar ce facem cu abonaţii de acolo? Ei nu pot fi lăsaţi la voia întâmplării şi trebuie găsite soluţii clare pentru fiecare dintre ei.
Cine va fi debranşat de la CET
Zona Radu Negru-Buzăului-Viziru: blocurile B14, B26, A34, A38, A34 BIS, B32, B32BIS, B33, B34, B35, B38, B51BIS, B52, SC "Demopan" SA, Direcţia Seroplant - Florărie, "Electrica-Furnizare" SA.
Zona Hipodrom-Obor-Gării: 2 blocuri muncitoreşti arondate PT1 Obor, blocurile 32, 35, 25, A7, A6, A1, A2, 5B, societăţile "Laurtudalex", CNCF CFR SA, "Cominc" SRL.
Zona Progresu-Vidin: A5, B4, A6, A7, A4, A1, E2, D8, E5, D3, D4, D1, "Graţia Impex"SRL, Universitatea Dunărea de Jos, SC "Management Incaf" SRL, Industriei 17 - Renel, Grădiniţele 30 şi 44, Şcoala "Ion Luca Caragiale" şi Şcoala "George Coşbuc".
Zona Dorobanţi-Călăraşi: blocurile B22, B25, 1B, APP, BPP, A53, A59, A62, D, E, societăţile "Hepites", Asociaţia Centrul de Mediere - Brăila, UNPR Filiala Brăila, Badiu Vişan, Partidul Social Democrat - Filiala Tineret, Direcţia Serviciilor Publice.
Zona Centru: imobilele situate pe strada Mihai Eminescu, numerele 10, 12, 14, 16, 18 şi 20, strada Goleşti nr 6-8, blocurile B6, B2, Agenţia Naţională Antidrog, "Transelectrica", Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, Direcţia Serviciilor Publice, "Titan Edilitara", Agenţia de Protecţia Mediului, AJVPS, "Braicar", "IIRUC Service", "Lenited Serv", "Oficiul Registrul Comerţului", "Romtelecom".
Zona Centralelor Termice: blocurile 40, 7PP, 3 case zona Rahova, blocul 6 zona Plantelor, blocurile 2 şi 3 zona G. Moisil şi SC "Shirtex" SRL.
