Zilele trecute, INSCOP Research, una dintre cele mai active instituții de cercetare a opiniei publice din România, a dat publicității rezultatele sondajului privind încrederea românilor în instituții, realizând totodată și o comparație cu datele obținute în 2013.
Conform sondajului, Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, urmate de NATO și UE, exact la fel ca în urmă cu 10 ani, ceea ce, explică Remus Ștefureac – director INSCOP, relevă o excepțională stabilitate.
Prezența acestor două instituții pilon în topul încrederii este firească. Biserica (62.5% acum, față de 65.2% în 2013) a reprezentat întotdeauna un suport al credinței și al valorilor, legătura românilor cu tradițiile și principiile morale, o sursă de stabilitate într-o lume în continuă schimbare. Armata (cel mai ridicat nivel, peste 70%, în creștere cu 5 procente față de acum 10 ani) reflectă nevoia de securitate și protecție, un sentiment și mai puternic în aceste vremuri tulburi, cu multiple provocări și tensiuni geopolitice. Iar NATO și UE, extind această necesitate într-un cadru internațional mai larg, căruia îi adaugă un semn de apartenență la comunitatea internațională și de aliniere la standardele europene.
Locurile 5, 6 și 7 în clasament, cu procente de peste 40% sunt ocupate de Poliție, BNR și administrația locală – Primăria, ceea ce denotă aceeași nevoie vitală de siguranță și securitate, dar și de stabilitate financiară și servicii esențiale pentru viața de zi cu zi.
În ce NU cred românii? Absolut nefiresc într-o țară normală, dar constant în România, cel mai scăzut nivel de încredere este atribuit celor mai importante 3 instituții: Președinție, Guvern și Parlament. Categoric, fiecare procent este influențat de contexte și momente politice, dar erodarea aceasta masivă este clar că trece dincolo de pandemie, crize și dificultăți sociale. Din punctul meu de vedere, este rezultatul unei deteriorări masive a calității oamenilor din aceste instituții, a deciziilor, acțiunilor și comportamentelor lor. De aceea, dincolo de procentele mici înregistrate de regulă, de data aceasta, cel puțin în cazul a două dintre ele vedem efectiv o prăbușire: Guvernul - 19.4% încredere multă și foarte multă în 2023, față de 34.8% în 2013, și Parlamentul - 17.4%, față de 26.7% în 2013. Președinția a obținut 29.8% vot de încredere anul acesta, față de 25.8% în 2013.
În ce cred românii? Această întrebare a fost mereu o reflecție a dinamicii sociale, iar răspunsul, o balanță în care pe un taler am așezat nevoile și pe celălalt așteptările noastre. Și chiar dacă interpretarea sondajului ar putea să nu surprindă toate nuanțele, este din ce în ce mai îngrijorătoare ruperea aceasta tot mai evidentă a cetățenilor de cele trei instituții fundamentale ale statului. Încrederea românilor în Președinție, Guvern și Parlament este de la an la an, de la mandat la mandat, tot mai fragilă, iar corupția, ineficiența, luptele interne, scandalurile, lipsa de conectare reală și sinceră a aleșilor cu problemele reale adâncesc din ce în ce mai mult prăpastia dintre noi.
