Cam aşa stau lucrurile şi la Ministerul Transporturilor ori Guvern, când vine vorba despre lucrări pentru care s-au plătit milioane de euro pe kilometru şi care cedează după câteva luni. Constructorul nu pare a fi niciodată de vină. Întotdeauna, vinovat pentru denivelarea asfaltului proaspăt turnat este soarele puternic, gropile apar din cauza frigului, şanţurile în şosea sunt cauzate de traficul greu, marcajele se şterg din cauza ploii, semafoarele se strică de la furtună, iar indicatoarele devin invizibile din cauza vegetaţiei. Foarte rar am auzit vreun responsabil al statului care să spună că lucrarea x a fost făcută prost de firma y şi că beneficiarul va cere daune, se va adresa justiţiei sau nu-i va mai permite să participe la alte lucrări pe bani publici.
Nu ştiu cum se face, de exemplu, că şoselele din Austria sau Germania sunt ferite de astfel de probleme cauzate de intemperii sau trafic. De parcă pe acolo nu ninge, nu îngheaţă, nu e soare ori caniculă, nu plouă sau nu creşte vegetaţia. Nici măcar camioane şi TIR-uri nu trec prin zonă, altfel nu se explică de ce o şosea rezistă cu zecile de ani. Şi, culmea, pentru care statul german nici nu plăteşte la fel de mult precum cel român. Dacă ne-am lua după logica şefilor români din primării, ministere sau guvern, în Dubai nici n-ar putea să existe şosele, pentru că se topesc. Iar prin zona nordică a lumii autostrăzile ar fi numai gropi, din cauza îngheţului frecvent - şi ce îngheţ!
Nu, în realitate există şosele şi la Ecuator, şi la Cercul Polar, şi prin alte ţări cu climă mult mai aspră decât a noastră. Doar că acolo asfaltul se pune cu responsabilitate, acolo standardele se respectă, iar oficialii iau astfel de lucruri foarte în serios - singurul lucru care ne diferenţiază pe noi de ei. Şi nu doar în privinţa şoselelor.
