Dacă îşi imaginează cineva că există vreun nivel măcar decent al dialogului la nivelul majorităţii oamenilor politici români înseamnă că trăieşte pe altă planetă. Că lucrurile stau de-a dreptul obscen, n-ar fi chiar o foarte mare tragedie, dacă acest nivel al limbajului ar rămâne în afara vieţii publice, ţinut ascuns la ei în partid, în cârciumă sau acasă. Dar nu, politica de cartier s-a extins în mediul public cu o naturaleţe de-a dreptul alarmantă. De la "Bă, ieşi afară de aici! Ieşi afară, nenorocitule, că-ţi dau şi una-n bot!", cugetare a la Gheorghe Bunea Stancu, făcută într-un spaţiu public, până la celebra "păsărică" a lui Traian Băsescu, de la limbajul "colorat" al lui Vanghelie la "delicata" invitaţie "să-mi număraţi ouăle" a lui Adrian Năstase, adresată de la tribuna Parlamentului, comportamentul de stradă al tot mai multor politicieni invadează spaţiul public, transformându-se într-un repertoriu nu doar natural, ci chiar popular. Pe cine a revoltat "păsărica" lui Băsescu ori comportamentul lui Stancu? Pe cine deranjează discursul lui Vanghelie? Pe mine, pe tine, pe câţiva dintre cei care realizează că, totuşi, ceva este în neregulă cu acest tip de limbaj şi comportament. Pe cei mai mulţi, însă, nu-i supără cu nimic degradarea discursului public al politicienilor. De fapt, se simt chiar reprezentaţi de un asemenea gen de limbaj suburban şi de un asemenea tip de oameni. Măsura valorilor, a comportamentului, a gradului de civilizaţie este dată, în primul rând, de oamenii politici, ca persoane publice şi reprezentanţi ai publicului. Tare mi-e teamă că limbajul şi comportamentul lor vor deranja pe tot mai puţini şi vor trezi admiraţia a tot mai multor oameni. În definitiv, pentru ei candidează toţi, nu pentru mine, pentru tine ori pentru cei câţiva care mai realizează că, totuşi, ceva este în neregulă. Dar poate că, în acest context, electoratul ar trebui să le arate, la următoarele alegeri, că ţara asta nu e chiar pierdută şi nici controlată de adepţii limbajului şi comportamentului de stradă. Doar aşa România ar putea să aibă nu doar lideri politici cu fler în afaceri personale, ci şi cu mai mult caracter şi o minimă educaţie.
Politica la ea acasă şi la noi pe stradă
Cum vă imaginaţi, de exemplu, că vorbeşte preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în astfel de momente? Dar în particular, cu prietenii ori amicii săi? Dar cu subalternii din Consiliul Judeţean sau cu angajaţii "Concivia"? Dar acasă? Vă gândiţi oare cum sună discuţiile particulare ale lui Marean Vanghelie? Dar ale lui Videanu? Dar Mitrea? Sau cum vă închipuiţi că vorbeşte preşedintele ţării în întâlnirile lui private cu premierul Emil Boc ori cu vreunul din "regii asfaltului" sau cu amicii de la Golden Blitz? Sau în ce mod credeţi că se poartă discuţia preşedintelui cu Gigi Becali, de exemplu? Dar la el în familie?
