Obligată să plătească apă şi canalizare, deşi nu are cişmea în curte! Şi nici pe stradă, pe o rază de kilometri întregi, cişmelele stradale fiind desfiinţate în zonă încă de acum 8 - 9 ani. Pare incredibil, însă familia Pîtea din cartierul Chercea este chemată în instanţă de către Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila să plătească servicii de care, spune ea, nu a beneficiat niciodată. Degeaba s-au chinuit să le explice celor de la companie cum stau lucrurile. Iar cum nu-şi permit un avocat care să-i ajute, oamenii au pierdut deja procesul la prima instanţă. Aşa că familia Pîtea este bună de plată pentru 1.400 lei, plus cheltuieli de judecată de la cel mai recent proces. Dar acesta este numai vârful iceberg-ului, pentru că în contabilitatea CUP Dunărea figurează cu datorii mult mai mari, de peste 3.100 lei, reprezentând facturi vechi, care s-au tot adunat şi au generat penalităţi. Totuşi, de unde iau apă pentru gospodărie? Apelează la mila vecinilor, care-i lasă să-şi încarce câteva bidoane. În evidenţa CUP Dunărea apare că la adresa respectivă ar fi existat branşament individual până în aprilie 2014, când a fost tăiat pentru neplată. De asemenea, compania se judecă şi acum cu Ion Pîtea, decedat din 2005.
Caz şocant şi revoltător al unei familii sărace din Chercea, pusă să plătească pentru un serviciu de utilitate publică de care, spune aceasta, nu beneficiază. Este vorba despre familia Pîtea - cinci suflete care locuiesc într-o casă pe strada Tecuci, la numărul 46 şi care-şi duc traiul doar din salariul de femeie de serviciu al Alexandrinei Pîtea, soţul femeii fiind imobilizat la pat din cauza unei paralizii. După cum îşi aminteşte Alexandrina, coşmarul a început în urmă cu 11 ani, când a semnat un contract cu cei de la actuala CUP Dunărea, în cadrul căruia ar fi urmat să fie branşaţi la reţeaua de apă şi canalizare. "Au venit prin 2005, de la Aptercol, cum era pe vremea aia, să semnăm contract cu ei şi ni se promitea că ne trage canal în curte şi canalizare, noi având doar canal stradal de la care luam apă. Nu ni s-a tras niciodată canal în curte, ce-i drept nici noi n-am fi avut bani să ne permitem o astfel de lucrare. La un timp după asta, odată cu asfaltarea străzii Tecuci, a fost desfiinţat canalul din faţa porţii noastre, de la care luam apă. După aceea au fost tăiate toate canalele din zonă. Aşa că am ajuns să luăm apă de la vecini, cu bidoanele. În 2006, Aptercolul ne-a dat în judecată pentru că nu plătisem apa, au câştigat, însă am plătit în rate banii pe care ni i-au cerut. Vedeţi dumneavoastră, soţul este paralizat şi sunt singura cu un venit lunar sigur, iar din bănuţii pe care-i câştig ce să plătesc mai întâi? Dar de achitat m-am achitat atunci la apă. Problema a fost în 2014, când ne-am trezit din nou că ne dă în judecată. Numai că, între timp, canalele stradale au fost desfiinţate, noi nu am tras apă în curte şi nici canalizare. M-am înţeles cu vecinii şi luam apă de la ei. Aşa că n-am băgat în seamă facturile lor, ştiind că noi nu avem apă în curte şi nici pe stradă. Când ne-a venit înştiinţarea că ne dă în judecată m-am dus la companie să le spun care era situaţia. La câteva zile a venit la noi o echipă de acolo, s-a uitat, a verificat şi apoi au plecat. Am stat cu impresia că s-a rezolvat, numai că procesul lor a mers înainte şi în februarie anul trecut instanţa ne-a pus din nou la plată. Nu m-am dus la proces. Ce era să fac eu acolo? Ei aveau avocaţi, ce putere aveam eu?", povesteşte femeia. 
Ne-a arătat astfel o hotărâre a Judecătoriei Brăila, datată februarie 2015, în care se dispune obligarea familiei Pîtea la plata sumei de aproape 927 lei - contravaloarea serviciului de apă-canal plus 533 lei - penalităţi şi încă 157 lei - cheltuieli de judecată. Ce este interesant aici, faptul că în susţinerea pretenţiilor, CUP Dunărea a ataşat la dosar copii ale facturilor în care este trecut un index de consum ca şi cum ar fi fost făcute citiri ale unui apometru, aşa cum au montate pe branşament toate gospodăriile cuplate la sistemul public. Numai că în cazul punctual despre care vorbim, redactorii "Obiectiv" nu au găsit la faţa locului niciun aparat de măsură. Şi nici nu s-ar fi putut altfel deoarece, repetăm, gospodăria de la numărul 46, pe strada Tecuci, din cartierul Chercea, nu are canal în curte. De altfel, la o verificare a zonei, pe mai multe cvartale în jurul casei familiei Pîtea nu mai există vreo cişmea. Legislaţia cu privire la serviciul de utilitate publică prevede, într-adevăr, că în cazul în care există consumatori fără banşament individual, dar care au un canal stradal pe o rază de câteva sute de metri în apropiere, facturarea se face în funcţie de un normativ de consum pentru persoane fizice şi de confortul pe care-l are în locuinţă. Adică, dacă are trasă conductă de apă până în bucătărie sau până la baie, consumul repartizat este mai mare decât în cazul celor care au canal în curte şi-şi cară apa cu găleata în casă.
Cum însă, după constatarea în teren a reporterilor "Obiectiv", nu mai există în acea zonă de cartier cişmele stradale este neclar ce consum de apă a repartizat CUP Dunărea în cazul Tecuci nr. 46.
După ce a pierdut şi cel de-al doilea proces intentat de CUP Dunărea, Alexandrina Pîtea a mers din nou la companie, cu rugamintea să fie totuşi branşată la apă şi canalizare, astfel încât să ştie ce anume plăteşte. "Am mers în audienţă la CUP Dunărea şi le-am spus că plătim ce-a stabilit instanţa, în rate, cum om putea, dar să ne tragă şi nouă apă la un canal în curte. Mi s-a spus că da, se poate, dar numai după ce plătesc întreaga datorie calculată de ei şi care era de peste 30 milioane de lei. În plus, când mi s-a mai spus şi că lucrarea ne costă alte 12 milioane de lei, m-a descurajat complet. Le-am reamintit din nou că nu am apă în curte, nici canalizare şi că nu mai sunt cişmele pe stradă sau în zona aceea de cartier. Au părut surprinşi când le-am spus, dar mi-au zis că verifică. Asta se întâmpla anul trecut, prin noiembrie. Nici acum n-am primit vreun răspuns", a mai spus femeia.
CUP Dunărea spune că cişmelele ar fi fost desfiinţate abia în 2014
Cu privire la acest caz, conducerea CUP Dunărea ne-a transmis că la adresa respectivă a avut dintotdeauna probleme cu încasarea facturilor la apă şi canalizare, singura modalitate prin care a reuşit să-şi recupereze banii fiind acţionarea în instanţă.
Numai că în scriptele companiei, la adresa Tecuci, nr. 46 figurează că ar locui trei fraţi: Ion, Gicu şi Nicolae şi că primul dintre ei ar fi avut branşament la apă până în aprilie 2014, când a fost decuplat de la reţea din cauza neplăţii. CUP Dunărea susţine că încă mai are de recuperat pe calea instanţei de la Ion Pîtea facturi vechi, din ianuarie 2012. În ce-i priveşte pe Gicu şi Nicolae, tot potrivit companiei, ambii figurează că ar fi fost facturaţi în regim pauşal, până acum doi ani, când ar fi fost desfiinţate cişmelele stradale, context în care nu s-ar mai fi emis facturi pe numele lor din octombrie 2014. Şi de la aceştia furnizorul de utilităţi are de recuperat sume importante de bani.
Alexandrina Pîtea spune că lucrurile stau cu totul altfel: Ion Pîtea (decedat din decembrie 2005) este de fapt tatăl lui Gicu şi Nicolae şi că gospodăria nu a avut niciodată branşament la apă, nici măcar pe vremea când titular de contract era Ion Pîtea. În ce priveşte desfiinţarea cişmelelor stradale, din discuţiile reporterilor cu localnicii din zonă, rezultă că ar fi fost desfiinţate odată cu lucrările de asfaltare a străzii Tecuci, adică în mandatul fostului primar Constantin Cibu, deci înainte de 2008.
Cu alte cuvinte, fără a verifica situaţia reală din teren, CUP Dunărea a întocmit facturi, care ar putea fi false, cu ele s-a adresat instanţei, iar acum vrea să beneficieze de nişte sume - care ar putea fi foloase necuvenite - de pe urma unor oameni necăjiţi. Şi cine ştie câte astfel de cazuri mai sunt în Brăila. Şi cine ştie câte astfel de străzi mai sunt în Brăila, care poate "în scripte" figurează canalizate, banii publici s-au dat, dar în realitate lucrările nu s-au efectuat. Ei bine, iată un "subiect" pentru Poliţie, Parchet şi, de ce nu, DNA.
