Din păcate, această “politică” este agreată de mulţi români. De fapt, n-aş spune chiar că suntem un popor de trădători, dar pe-aproape. Sunt destule episoade în care, uneori chiar la propriu, unor personalităţi destoinice din istoria noastră zbuciumată li s-a înfipt cuţitul în spate de către cei mai apropiaţi. Din ce în ce mai la modă, această practică s-a întins ca pecinginea şi în perioada comunistă, iar stricăciunea a continuat cu avânt în ultimii 30 de ani postdecembrie '89. În acest context, aş putea scrie despre manevrele PSD Ciolacu, pentru care nu contează că România – îndeosebi datorită guvernărilor din ultimii 3 ani – a ajuns într-un moment de răscruce prin depăşirea deficitului bugetar. Ce face PSD Ciolacu? Le-o trage liberalilor – pe româneşte – susţinând şi votând în tandem cu Pro România lui Ponta nişte măsuri populiste care vor adânci şi mai mult gaura în bugetul ţării. Probabil, alde PSD Ciolacu, Firea sau care-or mai fi acum la butoane nu se aşteptau ca Guvernul Orban să-şi asume legea pensiilor cu acele procente uriaşe de creştere pe care PSDăncilă a amânat s-o aplice din septembrie 2020. Aşadar, dacă PNL va creşte pensiile, ce se face PSD în prag de alegeri generale, la anul? Iată de ce, asistăm la o multitudine de măsuri printre care şi scăderea TVA de la 19% la 16%, susţinută acum de social-democraţi, dar neaplicată când se aflau la guvernare şi aveau în propriul program o scădere rezonabilă, de doar un procent, a Taxei pe Valoarea Adăugată. În fine, nu mai insist. Războiul Putere – Opoziţie ar fi cumva justificat deşi şi aici nişte limite, când vorbim de siguranţa financiară a ţării, ar trebui să fie de netrecut. Asistăm însă concomitent la nişte războaie, la nişte cuţite bine ascuţite înfipte în spate, între aliaţi sau, mai rău, chiar în interiorul aceleiaşi familii politice. Nicăieri nu este linişte! În PSD, în ProRomânia, în ALDE, în USR, între USR şi Plus, între USR şi PNL, şi nu în ultimul rând în PNL. De altfel, în ultimii 30 de ani, războaiele fratricide din politică au îngropat de multe ori ideea de dreapta, ideea de proiect construit în jurul unor principii generoase.
La Brăila, de exemplu, nici nu s-a uscat bine “tuşul” pe rezultatele de la prezidenţiale, însemnând o PREMIERĂ absolută pentru judeţul nostru, care s-a dezroşit că s-au şi ascuţit cuţitele. Alde Cătălin Stancu de la USR, atacă organizaţia PLUS Brăila, ofticat probabil că celor din urmă a început să le dea cu plus şi la capitolul membri cu experienţă dar şi la conferinţele de presă. Pro România Brăila, care-a obţinut cel mai mare scor la europarlamentare datorită lui Mihai Tudose dar şi implicării Emiliei Meiroşu şi a oamenilor din preajma ei, a ajuns pe mâna lui Cosmin Răzmeriţă, după ce echipa câştigătoare a mizat pe interesul naţional şi şi-a dat demisia din partidul lui Ponta. Penal! Cât priveşte PNL Brăila, mă întreb: Ce-o zice Cătălin Boboc, proaspătul prefect susţinut de însuşi Ludovic Orban, după ce în mod public a fost pupat în dos, la modul scabros, pe reţelele de socializare de persoane din PNL care nu ratau niciun moment să-l critice, să-l înjunghie pe la spate şi să-l lucreze? Mă întreb: ce-or zice liberalii brăileni care au tot criticat practicile pesediste, în ultimii 3 ani, de maniera cel puţin imorală prin care Cătălin Boboc – cu o zestre rupciugoasă la capitolul imagine – a fost cocoţat la vârful Prefecturii pe un salariu gras? Să bată palmele pe sub masă cu PSD? Ce să facă Boboc care are o vastă experienţă de pe vremea USL-ului şi care, din punctul meu de vedere, este şantajabil? Să se implice, zice el! Succes!
