• calculele şi simulările făcute de organizaţiile sindicale ale salariaţilor MAI şi MApN arată că multe categorii de personal vor pierde câteva sute de lei la leafă prin transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat • în procente se discută despre o diminuare a netului între 5% şi 20% generată tocmai de faptul că ei beneficiază de un regim fiscal salarial separat faţă de restul angajaţilor din România • o altă situaţie particulară apare în cazul salariaţilor din IT şi din cercetare&dezvoltare, care erau scutiţi de plata inpozitului pe salariu • peste 100 de firme locale din domeniul cercetare&dezvoltare şi din IT îşi fac cu înfrigurare calculele • institutul de cercetare “Ceprohart” s-a angajat să menţină salariile nete ale propriilor angajaţi
Revoluţia Fiscală a Guvernului Tudose loveşte cu sete în salariile poliţiştilor, militarilor, dar şi ale angajaţilor din sectorul IT ori cercetare&dezvoltare. Calculele şi simulările derulate până acum de organizaţiile sindicale sau patronale din aceste sectoare indică faptul că modificarea regulilor în ce priveşte fiscalizarea salariilor aduce o diminuare cu câteva sute de lei a lefurilor. Asta generat de faptul că, pe actuala legislaţie, poliţiştii, de exemplu, plătesc doar o parte din contribuţiile sociale, ori odată cu aplicarea noilor reguli, din ianuarie, înseamnă că şi ei vor avea acelaşi regim fiscal ca toţi salariaţii. De altfel, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor a sesizat deja Avocatul Poporului în legătură cu pachetul de măsuri prevăzute de OUG nr. 82/2017, aprobată cu scopul transpunerii în realitate a Programului de Guvernare cu care PSD a câştigat alegerile generale, măsuri aplicabile din ianuarie 2018. Dar nu numai poliţiştii şi militarii brăileni se gândesc cu teamă la ce-i aşteaptă peste câteva săptămâni ci şi angajaţii din domeniul IT şi cercetare&dezvoltare unde lovitura vine din eliminarea scutirii la plata impozitului pe salarii. La Brăila, aproape 300 de angajaţi care lucrează la cele peste 100 de firme locale cu activitate în acest domeniu aşteaptă cu înfrigurare o rezolvare.
Noile reguli ale jocului
Guvernul a aprobat, recent, proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%. De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Pentru a arăta exact cum ar urma să se petreacă lucrurile în ce priveşte obligaţiile fiscale din sfera salarială, ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa a prezentat, recent, un exemplu de calcul menit să liniştească spiritele. „Concret, la un salariu brut de 3.200 lei în 2017, salariul net este de 2.244 lei, impozitul este de 428 lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 lei, salariul net va fi de 2.246 lei, impozitul va fi de 250 lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă.
Una peste alta, concluzia oficialului de la Finanţe ar fi aceea că transferul către angajaţi a obligaţiilor fiscale aferente lefurilor ar putea fi o măsură, în cel mai fericit caz, neutră ca impact pentru ambele părţi, dar asta numai cu condiţia ca salariul brut să crească. Total greşit! susţin vehement mai multe categorii de salariaţi din mediul de stat dar şi din cel privat.
Poliţişti “arşi” la buzunare, prin lege
Modificările legislative care vor intra în vigoare de anul viitor afectează grav salariile poliţiştilor, dar şi ale militarilor. În fapt, impactul vine în cazul membrilor familiei ocupaţionale “apărare, ordine publică şi securitate naţională”, salariul net în sector urmând să scadă cu până la 20%, după calculele sindicatelor. Ba chiar Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), la sfârşitul lunii noiembrie, a făcut sesizare la Avocatul Poporului cu privire la acest pericol. De unde pleacă problema? În actuala legislaţie poliţiştii, de exemplu, precum şi alte categorii de personal din cadrul MAI şi MApN plătesc doar contribuţia la CASS de 5,5%, restul obligaţiilor fiind suportate de stat. Ori, aplicarea noilor reguli pe parte de fiscalitate salarială plus transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat înseamnă dezastru pentru aceste categorii de personal pentru că li se vor reţine şi lor toate obligaţiile la fondurile sociale, la fel ca tuturor celorlalte categorii de salariaţi. Iar dacă nu li se majorează compensatoriu salariile brute, automat netul le scade consistent.
“Din analiza efectuată de către specialiştii noştri, rezultă că vor fi scăderi ale salariului net cuprinse între 5% şi 20%, acestea urmând a fi resimţite la intrarea în plată a venitului aferent lunii ianuarie 2018, respectiv în luna februarie”, se arată într-un comunicat al SNPPC.
Mai detaliat, pentru poliţişti, dar şi pentru ceilalţi angajaţi din structuri care nu plăteau contribuţiile sociale la fel ca ceilalţi angajaţi, acum se va înregistra o diminuare a veniturilor, după aplicarea noilor reguli valabile din 1 ianuarie 2018. Practic, poliţiştii şi militarii nu au avut până acum acelaşi regim de impozitare ca ceilalţi angajaţi, cotizaţiile lor fiind trimise automat către casele lor de pensii, nu către Casa Naţională de Pensii. Trecerea contribuţiei de la angajator la angajat schimbă practic regulile din sistem. “Noi plăteam doar CASS 5,5%, în rest era totul suportat de stat. Aici ar trebui să vină statul cu o compensare”, a comentat în presa centrală Neculai Isache, secretar general al SNPPC.
De precizat că la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila sunt 753 de posturi ocupate, fiind vorba despre 130 ofiţeri de poliţie, 597 agenţi şi 26 personal contractual. Sunt mulţi poliţişti care au decis să iasă la pensie, cei mai mulţi anul trecut, iar IPJ Brăila a pierdut astfel nu mai puţin de 58 de poliţişti - ofiţeri şi agenţi. S-au făcut într-adevăr încadrări, din sursă externă, plus că au intrat în pâine şi proaspeţi absolvenţi ai şcolilor de poliţie. Este vorba despre 76 de persoane care au îmbrăcat haina de poliţist, anul acesta, astfel că teoretic balanţa de “intrări-ieşiri” a fost cât de cât echilibrată la IPJ Brăila. Totuşi, modificările legislative care le afectează salariul ar putea să îi determine pe mulţi poliţişti să renunţe la această profesie, avertizează cât se poate de serios Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
Cum arată calculele şi ce spun specialiştii
Dar nu numai sectorul de stat se arată îngrijorat de perspectiva transferului sarcinii fiscale salariale de la angajator la angajat. Mediul privat şi, în general, oamenii de afaceri au criticat în termeni duri această măsură. Degeaba s-au plâns de faptul că va fi o povară financiară prea mare şi multe firme vor fi nevoite să renunţe la o parte din personal, ori în cazuri mai grave chiar să-şi închidă afacerile. Pentru toţi, mesajul ferm al Guvernului a fost acelaşi: nu vă puteţi derula afacerile fără angajaţi, iar dacă vreţi să nu-i pierdeţi le veţi menţine la acelaşi nivel salariile nete. Practic, Executivul a susţinut şi susţine în continuare că niciun salariu net nu va scădea în urma transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, dar şi că angajatorii nu vor avea pierderi financiare.
Specialiştii atrag însă atenţia că în cel puţin două situaţii - este vorba despre două categorii profesionale, IT-iştii şi cei care lucrează în domeniul Cercetare&Dezvoltare - lucrurile nu stau aşa. Angajaţii din aceste sectoare, care la acest moment nu plătesc impozit pe venitul salarial, şi-ar putea vedea reduse salariile nete, sau, dimpotrivă, angajatorii lor vor plăti mai mult pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Asta generat de faptul că noile reguli aplicabile din ianuarie 2018 elimină facilitatea scutirii la plata impozitului pe salariu.
Recent, ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii) a realizat o consultare cu companiile membre cu diverse specializări pe tema impactului modificărilor recente aduse prin Revoluţia Fiscală, atât asupra costurilor companiilor, cât şi asupra veniturilor angajaţilor. Din concluziile specialiştilor, chiar în varianta în care companiile vor mări salariile brute ale angajaţilor, angajaţii care în acest moment beneficiază de scutirea de impozit vor înregistra o scădere a veniturilor nete de minim 6,5% şi ar fi nevoie de o majorare a salariului brut de 23 - 24% pentru ca programatorii, de exemplu, să rămână cu acelaşi net.
Institutul de cercetare “Ceprohart” menţine salariile nete propriilor salariaţi
La nivelul judeţului nostru, funcţionează, potrivit celor mai recente statistici disponibile, circa 120 - 130 de firme cu obiect de activitate IT plus cercetare-dezvoltare (cele mai multe activând în sectorul IT, circa 100 de societăţi comerciale) având undeva între 250 şi 300 de salariaţi, iar în 2016, aceste companii au derulat afaceri în cuantum de circa 22 - 24 milioane lei. Reprezentativ la nivel local ar fi institutul de cercetare “Ceprohart” SA Brăila, companie care a realizat în 2016 o cifră de afaceri de peste 7,6 milioane lei, cu o echipă de 77 salariaţi. Cum s-a pregătit compania pentru implementarea Revoluţiei Fiscale? Directorul general al “Ceprohart” SA Brăila, Dan Buteică a explicat că deja s-au negociat contractele de muncă ale salariaţilor cu precizarea clară că se vor menţine neschimbate salariile nete ale angajaţilor, în paralel cu trecerea la noul prag minim de salarizare începând cu ianuarie anul viitor de la 1.450 cât este în prezent la 1.900 lei din 2018. “Noi am negociat deja contractul colectiv de muncă, l-am prelungit până în noiembrie 2019, şi acolo am prins un principiu că indiferent de cum ies rezultatele din calculele efective pe noile reguli, noi vom păstra veniturile nete pentru fiecare angajat, indiferent de brutul fiecăruia. Problema apare la salariile mai mari unde dacă faci transferul netul automat se reduce. Nu ştim cât o să ne coste menţinerea nivelului salariilor nete în unitate dar ştim sigur că o să ne coste! Scutirea de plată a impozitului pe salarii apare doar în cazul celor care muncesc în cercetare pe proiecte finanţate de cercetare şi noi avem pe rol două astfel de proiecte”, a explicat sursa citată.
