- Planul National de Dezvoltare Rurala prevede alocarea pina in 2013 a 8 miliarde euro de la UE si doua miliarde de la bugetul local. Asa o suma nu a mai fost intilnita pina acum. Unde vor merge acesti bani, cite proiecte au fost depuse? Sint multe, putine?
- Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), pentru Romania, pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in perioada 2007-2013, este de 8,022 miliarde euro. La aceasta se adauga contributia nationala de la bugetul de stat, in valoare de 2,086 miliarde euro. PNDR cuprinde o serie de masuri menite sa aduca imbunatatiri in domeniile agricol, non-agricol si silvic. Programul a fost adaptat necesitatilor spatiului rural romanesc prin desfasurarea unui amplu proces de consultare
la care au participat experti din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, autoritati regionale si locale competente din domeniul agriculturii, precum si alte autoritati publice, parteneri economici si sociali si alte organisme adecvate care reprezinta
societatea civila, organizatii neguvernamentale, inclusiv de protectie a mediului, precum si organisme responsabile cu
promovarea egalitatii intre barbati si femei. Facem precizarea ca sumele au fost alocate in functie de citeva criterii cum ar fi: suprafata agricola, potentialul agricol, ponderea spatiului rural s.a.
Pentru o transparenta maxima, rapoartele de selectie ale proiectelor depuse pentru luna martie au fost deja postate pe
site-ul MADR, www.madr.ro. Facind o comparatie a stadiului depunerilor in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, se observa ca cea mai mare atractivitate o are masura 1.2.1
"Modernizarea exploatatiilor agricole".
- Considerati ca PNDR e mai accesibil decit SAPARD-ul? Cum a fost primit de agricultori?
- Comparativ cu Programul SAPARD, noul Program aduce in plus mai multi bani, mai multe forme de sprijin, mai multe categorii de beneficiari si isi propune sa acopere o arie mai larga de nevoi identificate in mediul rural, prioritatea acestuia fiind de a dezvolta exploatatiile de dimensiuni mici si medii, microintreprinderile si IMM-urile, precum si parteneriatele public private astfel incit sa se creeze o clasa de mijloc puternica in mediul rural. Numarul mare de proiecte depuse demonstreaza fara echivoc faptul ca programul a fost implementat cu succes si ca exista interes maxim in accesarea fondurilor comunitare destinate dezvoltarii rurale.
- Cind trebuie sa inceapa platile pentru PNDR?
- Primele plati pentru proiecte depuse pe masurile deja lansate in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 vor incepe dupa semnarea contractelor cu APDRP-ul si dupa avansarea primelor cheltuieli de catre beneficiari.
- Se relanseaza Programul Fermierul. Mai sint interesate bancile, deoarece este posibil ca si cele care au semnat un protocol cu ministerul sa ceara unele garantii suplimentare din partea agricultorilor?
- Pentru perioada de preaderare, MADR a initiat si derulat cu succes o serie de programe nationale care au avut in vedere transformarea sectorului agricol, printre acestea inscriindu-se si Programul FERMIERUL, implementat printr-un pachet legislativ, si anume, Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, Legea 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP si FEGA, prin preluarea riscului de creditare de catre fondurile de garantare si Ordinului 100/2006 pentru aprobarea listei obiectivelor
de investitii, criteriile tehnice de acordare, precum si plafonul maxim al creditelor ce se acorda in anul 2006. Avind in vedere asigurarea conditiilor favorabile accesarii noilor fonduri comunitare, precum si impactul pozitiv al Programului Fermierul asupra derularii Fondurilor SAPARD, a aparut ca necesara extinderea si continuarea aplicarii Fondului instituit prin legea 231/2005 si pentru sprijinirea beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) - derulat prin PNDR, Fondului European pentru Pescuit (FEP) - derulat prin Programul Operational pentru Pescuit si Fondului European de Garantare Agricola (FEGA). Interesul institutiilor de credit privind derularea sumelor alocate de MADR
conform Legii 231/2005 este in crestere, avind in vedere mediul concurential in dezvoltare pe piata romaneasca, interesul crescut al investitorilor in domeniul agriculturii si modernizarii spatiului rural, garantarea creditelor in proportie de pina la 100% de catre fondurile de garantare conform Legii 218/2006, din sumele alocate de MADR cu aceasta destinatie, precum si sustinerea interna si comunitara acordata acestei ramuri economice.
- Cum ramine cu agricultura de subzistenta in conditiile in care in Rominia exista 4 milioane de exploatatii agricole individuale dintre care 3 milioane au sub un hectar?
- Agricultura de subzistenta este o rezultanta atit a fragmentarii excesive a terenurilor, cit si a lipsei de asociere. Astfel, exploatatia de subzistenta este definita ca fiind exploatatia care produce pentru consumul propriu, avind o dimensiune economica
de sub doua Unitati de Dimensiune Economica. De mentionat ca exploatatiile de subzistenta detin circa 45% din totalul suprafetei
agricole utilizate, iar exploatatiile de semi-subzistenta utilizeaza
circa 16% din aceasta suprafata. In acest context, renta viagera agricola este o masura cu puternic impact economic si social, deosebit de importanta in mecanismul de comasare a terenurilor care permite desfasurarea unor activitati agricole eficiente. Acest
program presupune asigurarea unei rente funciare viagere, egala cu echivalentul a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vindut de un proprietar in virsta de peste 62 de ani, precum si echivalentul a 50 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol detinut de un proprietar care renunta la folosinta terenului in
favoarea unei exploatatii inregistrate. Pentru efectuarea platii rentei agricole acordate rentierilor, conform Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, bugetul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost suplimentat cu 8 milioane lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, potrivit unei Hotariri adoptate in sedinta Guvernului din 18.06.2008.
Se va sprijini mentinerea agriculturii de subzistenta in zonele de munte si in alte zone defavorizate, in vederea conservarii mediului, a evitarii abandonarii terenurilor si a rezolvarii unor probleme precum eroziunea solului. Trebuie mentionat ca exploatatiile de
subzistenta de mici dimensiuni au si o importanta componenta sociala, care nu poate fi neglijata. Acestea sint detinute in general de persoane virstnice, fara alte venituri, care au ca principala
preocupare mica lor gospodarie.
- Ce se poate face in privinta reticentei celor din mediul rural la ideea de asociere?
- Cele 85 de grupuri de producatori recunoscute dovedesc foarte clar faptul ca a inceput sa dispara deja reticenta legata in special de comercializarea in comun a produselor agricole. In cadrul masurilor 1.2.1 si 1.2.3 din cadrul PNDR exista facilitati pentru formele asociative, grupuri de producatori s.a. Sint optimist.
(Material publicat in cadrul parteneriatului cu publicatia bilunara
"euROpeanul" - www.europeanul.ro)
- Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), pentru Romania, pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in perioada 2007-2013, este de 8,022 miliarde euro. La aceasta se adauga contributia nationala de la bugetul de stat, in valoare de 2,086 miliarde euro. PNDR cuprinde o serie de masuri menite sa aduca imbunatatiri in domeniile agricol, non-agricol si silvic. Programul a fost adaptat necesitatilor spatiului rural romanesc prin desfasurarea unui amplu proces de consultare
la care au participat experti din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, autoritati regionale si locale competente din domeniul agriculturii, precum si alte autoritati publice, parteneri economici si sociali si alte organisme adecvate care reprezinta
societatea civila, organizatii neguvernamentale, inclusiv de protectie a mediului, precum si organisme responsabile cu
promovarea egalitatii intre barbati si femei. Facem precizarea ca sumele au fost alocate in functie de citeva criterii cum ar fi: suprafata agricola, potentialul agricol, ponderea spatiului rural s.a.
Pentru o transparenta maxima, rapoartele de selectie ale proiectelor depuse pentru luna martie au fost deja postate pe
site-ul MADR, www.madr.ro. Facind o comparatie a stadiului depunerilor in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, se observa ca cea mai mare atractivitate o are masura 1.2.1
"Modernizarea exploatatiilor agricole".
- Considerati ca PNDR e mai accesibil decit SAPARD-ul? Cum a fost primit de agricultori?
- Comparativ cu Programul SAPARD, noul Program aduce in plus mai multi bani, mai multe forme de sprijin, mai multe categorii de beneficiari si isi propune sa acopere o arie mai larga de nevoi identificate in mediul rural, prioritatea acestuia fiind de a dezvolta exploatatiile de dimensiuni mici si medii, microintreprinderile si IMM-urile, precum si parteneriatele public private astfel incit sa se creeze o clasa de mijloc puternica in mediul rural. Numarul mare de proiecte depuse demonstreaza fara echivoc faptul ca programul a fost implementat cu succes si ca exista interes maxim in accesarea fondurilor comunitare destinate dezvoltarii rurale.
- Cind trebuie sa inceapa platile pentru PNDR?
- Primele plati pentru proiecte depuse pe masurile deja lansate in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 vor incepe dupa semnarea contractelor cu APDRP-ul si dupa avansarea primelor cheltuieli de catre beneficiari.
- Se relanseaza Programul Fermierul. Mai sint interesate bancile, deoarece este posibil ca si cele care au semnat un protocol cu ministerul sa ceara unele garantii suplimentare din partea agricultorilor?
- Pentru perioada de preaderare, MADR a initiat si derulat cu succes o serie de programe nationale care au avut in vedere transformarea sectorului agricol, printre acestea inscriindu-se si Programul FERMIERUL, implementat printr-un pachet legislativ, si anume, Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, Legea 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP si FEGA, prin preluarea riscului de creditare de catre fondurile de garantare si Ordinului 100/2006 pentru aprobarea listei obiectivelor
de investitii, criteriile tehnice de acordare, precum si plafonul maxim al creditelor ce se acorda in anul 2006. Avind in vedere asigurarea conditiilor favorabile accesarii noilor fonduri comunitare, precum si impactul pozitiv al Programului Fermierul asupra derularii Fondurilor SAPARD, a aparut ca necesara extinderea si continuarea aplicarii Fondului instituit prin legea 231/2005 si pentru sprijinirea beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) - derulat prin PNDR, Fondului European pentru Pescuit (FEP) - derulat prin Programul Operational pentru Pescuit si Fondului European de Garantare Agricola (FEGA). Interesul institutiilor de credit privind derularea sumelor alocate de MADR
conform Legii 231/2005 este in crestere, avind in vedere mediul concurential in dezvoltare pe piata romaneasca, interesul crescut al investitorilor in domeniul agriculturii si modernizarii spatiului rural, garantarea creditelor in proportie de pina la 100% de catre fondurile de garantare conform Legii 218/2006, din sumele alocate de MADR cu aceasta destinatie, precum si sustinerea interna si comunitara acordata acestei ramuri economice.
- Cum ramine cu agricultura de subzistenta in conditiile in care in Rominia exista 4 milioane de exploatatii agricole individuale dintre care 3 milioane au sub un hectar?
- Agricultura de subzistenta este o rezultanta atit a fragmentarii excesive a terenurilor, cit si a lipsei de asociere. Astfel, exploatatia de subzistenta este definita ca fiind exploatatia care produce pentru consumul propriu, avind o dimensiune economica
de sub doua Unitati de Dimensiune Economica. De mentionat ca exploatatiile de subzistenta detin circa 45% din totalul suprafetei
agricole utilizate, iar exploatatiile de semi-subzistenta utilizeaza
circa 16% din aceasta suprafata. In acest context, renta viagera agricola este o masura cu puternic impact economic si social, deosebit de importanta in mecanismul de comasare a terenurilor care permite desfasurarea unor activitati agricole eficiente. Acest
program presupune asigurarea unei rente funciare viagere, egala cu echivalentul a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vindut de un proprietar in virsta de peste 62 de ani, precum si echivalentul a 50 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol detinut de un proprietar care renunta la folosinta terenului in
favoarea unei exploatatii inregistrate. Pentru efectuarea platii rentei agricole acordate rentierilor, conform Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, bugetul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost suplimentat cu 8 milioane lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, potrivit unei Hotariri adoptate in sedinta Guvernului din 18.06.2008.
Se va sprijini mentinerea agriculturii de subzistenta in zonele de munte si in alte zone defavorizate, in vederea conservarii mediului, a evitarii abandonarii terenurilor si a rezolvarii unor probleme precum eroziunea solului. Trebuie mentionat ca exploatatiile de
subzistenta de mici dimensiuni au si o importanta componenta sociala, care nu poate fi neglijata. Acestea sint detinute in general de persoane virstnice, fara alte venituri, care au ca principala
preocupare mica lor gospodarie.
- Ce se poate face in privinta reticentei celor din mediul rural la ideea de asociere?
- Cele 85 de grupuri de producatori recunoscute dovedesc foarte clar faptul ca a inceput sa dispara deja reticenta legata in special de comercializarea in comun a produselor agricole. In cadrul masurilor 1.2.1 si 1.2.3 din cadrul PNDR exista facilitati pentru formele asociative, grupuri de producatori s.a. Sint optimist.
(Material publicat in cadrul parteneriatului cu publicatia bilunara
"euROpeanul" - www.europeanul.ro)
