Directia Silvica (DS) Braila a putut incepe inainte de termen programul de impaduriri din acest an, gratie temperaturilor mai ridicate decit cele normale, din luna februarie. Astfel, deja s-au plantat arbori pe 15 hectare, pe alte 150 ha s-au facut completari cu puieti, iar 50 ha au beneficiat de operatiuni destinate sprijinirii refacerii naturale a corpului de padure. In total, pina la finele anului, DS si-a propus sa faca impaduriri pe 750 ha, din care pe 560 ha vor fi plantati arbori, iar pe 190 ha va fi sprijinit procesul de regenerare naturala. Ocolul Silvic Braila va face impaduriri pe 200 ha, OS Lacu Sarat tot pe 200 ha, iar OS Ianca va planta puieti pe 160 ha. Pe fondurile silvice situate in zone umede, de balta sau dig-mal, se vor planta plop si salcie, iar pe terasa stejar brumariu, salcim si salcioara.
Cele 750 ha de impaduriri programate pentru 2008 nu acopera nici pe departe necesarul de padure al judetului Braila. Cele 26.533 ha de fond forestier - din care 25.800 ha apartin Directiei Silvice, iar 1.733 ha au regim privat, dupa ce au fost retrocedate in ultimii ani unor persoane fizice - reprezinta doar 6% din suprafata judetului. "Este foarte putin, daca tinem cont ca media de impadurire a judetelor Romaniei este de 27%, iar suprafata optima, conform normelor europene, ar fi de 33%", ne-a declarat Cristian Gurgu, directorul DS Braila. Potrivit acestuia, procentul de impadurire a fost afectat masiv odata cu transformarea Baltii Brailei in Insula Mare a Brailei, proces prin care s-au defrisat circa 50.000 ha de padure. In prezent, se studiaza posibilitatea ca 5.000 ha din IMB, improprii agriculturii, sa fie redate fondului forestier, insa din cauza procedurilor birocratice, realizarea acestei intentii ar putea dura multi ani de aici inainte. Directia Silvica a mai avut tentative de a cumpara terenuri agricole pentru plantarea unor noi trupuri de padure, insa proprietatile farimitate, de cite 1-2 ha, ale agricultorilor braileni, a facut imposibila achizitionarea unei suprafete compacte, de cel putin 50 ha.
In ceea ce priveste taierile ilegale de copaci, directorul Gurgu spune ca in judetul nostru nu se poate vorbi de un fenomen ingrijorator. "Anul trecut, s-au sustras circa 230 metri cubi de masa lemnoasa, o cantitate destul de mica, daca o raportam la zecile de mii de hectare de padure. Vorbim, insa, doar de fondul forestier administrat de noi si pazit de padurari. In ceea ce priveste perdelele de protectie sau padurile comunale din administrarea unor primarii, care, oricum, nu mai reprezinta mare lucru din fondul forestier al judetului, situatia este destul de grava", a precizat directorul Directiei Silvice.
Cele 750 ha de impaduriri programate pentru 2008 nu acopera nici pe departe necesarul de padure al judetului Braila. Cele 26.533 ha de fond forestier - din care 25.800 ha apartin Directiei Silvice, iar 1.733 ha au regim privat, dupa ce au fost retrocedate in ultimii ani unor persoane fizice - reprezinta doar 6% din suprafata judetului. "Este foarte putin, daca tinem cont ca media de impadurire a judetelor Romaniei este de 27%, iar suprafata optima, conform normelor europene, ar fi de 33%", ne-a declarat Cristian Gurgu, directorul DS Braila. Potrivit acestuia, procentul de impadurire a fost afectat masiv odata cu transformarea Baltii Brailei in Insula Mare a Brailei, proces prin care s-au defrisat circa 50.000 ha de padure. In prezent, se studiaza posibilitatea ca 5.000 ha din IMB, improprii agriculturii, sa fie redate fondului forestier, insa din cauza procedurilor birocratice, realizarea acestei intentii ar putea dura multi ani de aici inainte. Directia Silvica a mai avut tentative de a cumpara terenuri agricole pentru plantarea unor noi trupuri de padure, insa proprietatile farimitate, de cite 1-2 ha, ale agricultorilor braileni, a facut imposibila achizitionarea unei suprafete compacte, de cel putin 50 ha.
In ceea ce priveste taierile ilegale de copaci, directorul Gurgu spune ca in judetul nostru nu se poate vorbi de un fenomen ingrijorator. "Anul trecut, s-au sustras circa 230 metri cubi de masa lemnoasa, o cantitate destul de mica, daca o raportam la zecile de mii de hectare de padure. Vorbim, insa, doar de fondul forestier administrat de noi si pazit de padurari. In ceea ce priveste perdelele de protectie sau padurile comunale din administrarea unor primarii, care, oricum, nu mai reprezinta mare lucru din fondul forestier al judetului, situatia este destul de grava", a precizat directorul Directiei Silvice.
