Da, municipiul Brăila putea să aibă multe. Putea să aibă însă mai ales un centru vechi reabilitat şi pus în valoare, care ar fi putut deveni un magnet al relansării economice şi sociale a acestui oraş care se degradează pe zi ce trece. Dar nu, n-a avut norocul ăsta. Şi centrul istoric, ca şi oraşul în general, îşi continuă degradarea. Iar vinovaţi nu sunt chiriaşii care locuiesc acolo, proprietarii care nu-şi îngrijesc ori care şi-au abandonat casele, nesimţiţii care-şi fac veacul prin zonă ori care doar o tranzitează, lăsându-şi amprenta de mizerie asupra locului.
Singurii vinovaţi sunt aleşii locali – deopotrivă primarii şi consilierii care s-au perindat prin Palatul Administrativ în ultimii 26 de ani. Ei ar fi putut să transforme centrul vechi al municipiului într-o bijuterie. N-au făcut-o, deşi aveau şi au destule pârghii la îndemână, de la amenzi uriaşe la exproprieri. Cu mici excepţii – câteva clădiri proprii autorităţilor locale reabilitate – n-au făcut nimic. Şi-au căutat doar scuze. Au preferat să lase centrul vechi să ajungă un loc total neatractiv, de-a dreptul respingător. Un gunoi!
Poate că autorităţile locale ar fi avut o scuză dacă Brăila ar fi arătat cât de cât bine în general. „N-o avea el centru vechi, dar e un oraş frumos, curat, îngrijit, cu toate străzile asfaltate, cu canalizare, fără câini vagabonzi, fără gunoaie la periferii...”.
Sau dacă ar fi avut faleza, de exemplu, extrem de frumos amenajată şi foarte bine pusă în valoare, să compenseze orice altă lipsă, să fie motorul social al oraşului, dar nu înecată în fum de mici. Ceva de genul „N-o avea Brăila centru vechi şi e un oraş vraişte în general, dar faleza parcă e desprinsă de pe riviera franceză, nu alta!”.
Dar Brăila n-are nici vreun aspect general frumos, nici vreo faleză mai de Doamne-ajută, nici un centru istoric de poveste, deşi a moştenit această comoară interbelică, pe care puţine alte oraşe româneşti o au. Să ai o aşa bijuterie şi să-ţi baţi joc de ea în aşa hal este condamnabil. Mă întreb oare câţi dintre aleşii noştri locali s-au plimbat prin centrul istoric al Sibiului? Sau al Braşovului. Ori prin Târgu Mureş. Nu spun Bucureşti, pentru că acolo e un exemplu prost – s-au reabilitat străzile centrului vechi, dar nu şi clădirile.
Încerc doar să-mi imaginez un centru al Brăilei complet reabilitat şi amenajat. Cât ar fi putut să schimbe acesta nu doar imaginea Brăilei, ci chiar soarta acestui oraş şi judeţ, inclusiv soarta oamenilor de aici! Centrul istoric ar fi fost sufletul acestui oraş, iar reabilitarea sa ar fi reprezentat o renaştere a Brăilei şi a locuitorilor săi. Cred că fiecare brăilean este conştient de asta. Mai puţin cei pe care i-au tot ales în ultimii 26 de ani şi cărora le-au dat pe mână destinele urbei. Ei, aleşii, au lăsat această comoară unică să se transforme într-un simbol al eşecului brăilean.
Dar dincolo de creşterea turismului, a economiei, a pieţei muncii, ceea ce ar fi renăscut cu adevărat aici şi ar fi contat într-adevăr ar fi fost altceva. Ceva ce acest oraş şi-a pierdut de mult şi, odată cu el, cam toţi locuitorii săi: respectul. Cu un centru vechi reabilitat complet, Brăila şi brăilenii şi-ar recăpăta respectul de care s-au bucurat odată. Iar asta ar fi esenţial. Ar fi un semn că acest oraş îşi poate schimba soarta. Chiar nu se vede asta şi la Primărie?
