Fostul premier Petre Roman a venit, marţi, la Parchetul instanţei supreme pentru ca procurorii militari să îi aducă la cunoştinţă că este inculpat în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Fostul prim-ministru nu a dorit să stea la discuții cu jurnaliștii, dar a precizat că nu a dat alte declarații în fața procurorului de caz. „Declaratia pe care am dat-o și care vă stă la dispoziție după cum bine știți este cea pe care am menținut-o și azi. Asta e tot”, a spus el.
Petre Roman nu a făcut declarații la intrarea în Parchetul General. Fostului premier i se va aduce la cunoștință că i s-a schimbat încadrarea din suspect în inculpat şi că este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
In acelasi dosar s-a prezentat la Parchetul General și fostul președinte Ion Iliescu, trecând și el prin această formalitate.
Ion Iliescu se consideră nevinovat pentru ce s-a întâmplat în iunie 1990 în Piaţa Universităţii. Chiar dacă explicaţiile sale ar putea face lumină în acest caz, Ion Iliescu refuză să dea declaraţii.
Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu au fost audiați săptămâna trecută în acest dosar.
Ca martor a fost audiat și scriitorul Andrei Pleșu, în acea perioadă ministru al Culturii. La iesirea de la Parchetul General, el a declarat că a condus negocierile între manifestanţi şi Ion Iliescu, însă fără ca acestea să aibă un rezultat.
Dosarul Mineriadei
În dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”.
De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
