Spitalul TBC Brăila: un spital acreditat cum puţine judeţe din ţară au, cu toate autorizaţiile la zi, inclusiv cu aceea de la CNCAN, privind activităţile nucleare pentru aparatura RMN. Un spital clasat pe locul 5 la nivel naţional, ca dotare şi acreditare. Un spital în care s-au investit până acum circa 3 milioane de euro, între care şi bani europeni. Un spital ce deserveşte cei 180.000 de locuitori din judeţ şi tratează în mod constant peste 1.800 de pacienţi cu afecţiuni TBC şi ale căilor respiratorii, din care 152 cu spitalizare continuă şi 10 cu spitalizare de zi. Un spital aflat acum în postura de a intra în apogeul unui scandal naţional din cauza arhicunoscutelor bălmăjeli de la vârful Consiliului Judeţean.
Teoretic, potrivit documentelor deţinute şi recunoscute într-un final şi de către autorităţile locale, unitatea medicală ar trebui să evacueze clădirea de pe Str. Campiniu, nr. 21, pe 3 mai 2016, fiindcă proprietarul imobilului, Congregaţia Romano- Catolică "JESU" din Popeşti - Leordeni (moştenitoarea de drept a Ordinului Santa Maria, care a construit clădirea respectivă în anii 50) încheie contractul de chirie obligatorie de 5 ani, invocând o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi datată 3.05.2011.
În replică, continuând tradiţia încâlcelii în decizii şi fapte instaurată de Gheorghe Bunea Stancu la nivelul Consiliului Judeţean, ordonatorul principal de credite al Spitalului de Pneumoftiziologie, CJ-ul, consideră că deadline-ul eliberării clădirii ar fi la anul, luând în considerare o adresă de comunicare a deciziei instanţei către Comisia de Retrocedare ce datează din mai 2012.
"Contractul expiră pe 3 mai 2016. Asta este o problemă mare de tot. S-au investit nişte bani acolo, cu două componente: pe partea de imobil şi pe partea de echipament. În partea de imobil s-au investit bani şi nu înţeleg de ce, în condiţiile în care clădirea nu era a Consiliului Judeţean. Este un atu creat Congregaţiei. Pe partea de echipament, prin finanţare europeană s-a cumpărat aparatură care trebuie să rămână în acea locaţie până în 2018, altfel pierdem bani. Mulţi. Alt atu pentru Congregaţie!", şi-a exprimat îngrijorarea Marian Căpăţînă, membru în CA-ul unităţii medicale.
Ultimul preţ: 950.000 euro
Concret, potrivit legii, termenul de cinci ani de chirie obligatorie cu păstrarea destinaţiei clădirii curge din momentul în care intră în vigoare o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată. Şi chiar dacă Spitalul de Pneumoftiziologie a plătit până acum chirie de câte 6.000 euro pe lună, la zi (cheltuiala fiind până acum de 232.000 euro) începând cu 2012, momentul în care a fost înştiinţată că există o hotărâre definitivă în cazul său, legea este clară. Deci, contractul expiră în 2016. Iar acest fapt - că evacuarea ar urma chiar în luna mai a acestui an - pare să le fi făcut un duş rece actualilor şefi din Consiliul Judeţean, astfel încât, pe 3 martie 2016, Ionel Epureanu, preşedintele CJ, însoţit de directorul spitalului şi un consilier au descins acasă la proprietar, la Congregaţia "JESU" şi au dezbătut aprins problema.
Ultimul preţ declarat de reprezentanţii congregaţiei, prinzând practic CJ-ul pe picior greşit şi fără un plan B, în acest caz, a fost 950.000 euro. De ce a reacţionat CJ atât de târziu? Nu ştim, în condiţiile în care, prin mai multe adrese semnate de maica stareţă Varvara Acatrinei, Congregaţia "JESU" notifica CJ-ul cu privire la termenul limită şi chiar chema la negocieri.
Surse din interior ne-au spus că în alte rânduri Congregaţia "JESU" ar fi cerut un milion de euro, ba chiar i-a prezentat lui Stancu, pe atunci preşedinte CJ, două rânduri de evaluări în care preţul clădirii şi al terenului, fără îmbunătăţirile aduse de CJ, se cifra ba la 1,1 milioane euro, ba la 955.000 euro. Acum, "cu sabia deasupra capului", şeful CJ a trecut la măsuri ferme: "Vom promova un proiect de hotărâre în proxima şedinţă ordinară a CJ privind o nouă evaluare pe care să ne-o asumăm ambele părţi".
Ne-am dat singuri cu stângu-n dreptu
Îngrijorat de ce se întâmplă, Marian Căpăţînă, membru în Consiliul de Administraţie al spitalului, din luna octombrie 2014, nu doar că a adus subiectul în atenţia consilierilor, ba chiar a trimis şi o scrisoare în acest sens preşedintelui României. Şi asta pentru că hăţişul hârtiilor nu prea avantajează administraţia judeţeană. "Din punctul meu de vedere, fiind o congregaţie catolică, sunt de părere că nu va aborda lucrurile precum clanul ţigănesc din Timişoara. Dar asta nu înseamnă că noi, Consiliul Judeţean, trebuie să rămânem culcaţi pe urechea pe care am stat, că nu este normal", a susţinut Căpăţînă.
Oricum, cam pe ultima sută de metri s-au trezit, având în vedere că există chiar şi o decizie din 26.06.2008, a comisiei speciale de retrocedare, o sentinţă din 27.04.2010 a Curţii de Apel Galaţi, o contestaţie din 27.04.2010 înaintată la Curtea de Casaţie şi Justiţie de "JESU", dar şi decizia din 3.05.2011 prin care Înalta Curte declară definitivă decizia instanţei inferioare şi respinge recursul formulat în cauză.
Mai mult, la data de 18.08.2011, Secretariatul Tehnic din cadrul Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor comunica CJ-ului faptul că a rămas definitivă sentinţa din 2008, cu modificări şi completări aduse în 2011. Iar printr-o hotărâre din 29 martie 2012, CJ aproba trecerea imobilului din domeniul public în cel privat şi printr-o adresă din 24.04.2012, CJ atenţiona spitalul cu privire la iminenţa predării imobilului printr-un protocol.
La data de 8.05.2012, printr-o adresă a CJ, Comisia de Retrocedări era înştiinţată cu privire la rămânerea definitivă a deciziei din 2011, care la rându-i modifica şi completa decizia din 2008. Şi tot aşa. Până când, în iulie 2012, CJ aproba încetarea dreptului de administrare a clădirii de către spital, iar Congregaţia "JESU" se afla la o nouă notificare a CJ-ului în privinţa încheierii unui protocol de predare - primire.
Procesul verbal a fost semnat abia pe 30 iulie 2012 şi din acel moment Pneumoftiziologia a şi început să plătească o chirie de 6.000 euro pe lună, cum spunea HG-ul specific Contenciosului- Administrativ, deşi Congregaţia i-a solicitat în mai multe rânduri şi plata din urmă.
"Începând cu luna mai, Congregaţia «JESU» poate să ne ofere o surpriză neplăcută. Asta nu înseamnă neapărat evacuarea personalului, pacienţilor şi a aparaturii medicale din Spitalul de Pneumoftiziologie, dar poate să însemne o chirie colosală, poate să însemne un alt preţ în negocierea pentru vânzare-cumpărare. Practic, inactivitatea noastră îi permite casei de avocatură care reprezintă Congregaţia să negocieze în regim de forţă, în raport cu noi", a adăugat Marian Căpăţînă.
Speranţe că se va ajunge la preţul corect
Hăţişul hârtiilor şi al întâlnirilor fără rezultat s-a întins până în 2016 inclusiv. Cât au fost la comanda CJ, Ovidiu Nechita şi Viorel Mortu n-au reuşit să descâlcească acest caz, deşi reprezentanţii proprietarului trimiteau constant notificări ce aminteau că se apropie termenul de încetare a chiriei. În disperare de cauză, chiar şi cei 150 de angajaţi ai unităţii medicale au formulat un memoriu către Congregaţie.
"Avem rugămintea să manifestaţi înţelegere şi bunăvoinţă în negocieri, astfel încât să se păstreze destinaţia de spital a acestei clădiri. Imobilul răspunde unei nevoi sociale, a fost întreţinut cu nişte costuri mari", se arată în memoriul formulat şi semnat de către salariaţii Spitalului de Pneumoftiziolofie Brăila. Aceştia apelau chiar şi la profilul Congregaţiei, de societate ce deserveşte comunitatea şi solicitau păstrarea destinaţiei de spital şi recomandarea unui preţ corect, "social".
"Credem cu tărie că nu interese mercantile v-au determinat să solicitaţi retrocedarea, că nu priviţi negocierile cu CJ ca pe o simplă afacere şi, de asemenea, sperăm că, dacă acest imobil este drag sufletului dumneavoastră nu vă este indiferentă destinaţia sa după vânzare şi nici modalitatea în care este îngrijit", mai spuneau salariaţii unităţii medicale în memoriul trimis proprietarului, pe 2 februarie 2016.
Convingerea că lucrurile vor fi rezolvate amiabil e înrădăcinată la nivelul întregii instituţii. "După întâlnirea din 3 martie, avem convingerea că proprietarul şi CJ vor conveni asupra unui preţ corect, care să permită continuarea funcţionării spitalului, în primul rând în beneficiul pacienţilor care ni se adresează", ne-a declarat Ştefan Sînpetru, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.
Alţi angajaţi nici nu concep că ar putea pleca vreodată din spital. "Va fi dificil pentru pacienţii cu tuberculoză, care vor trebui mutaţi într-un loc sigur din punct de vedere epidemiologic, astfel încât să nu transmită boala altor pacienţi. Ei nu pot întrerupe tratamentul, asta ar însemna decompensare şi recidivă a bolii. Cei cu tuberculoză au aici un regim special. Refuz să cred că nu se poate găsi o soluţie pentru ca spitalul - care este unic ca specialitate în judeţ şi avem şi copii printre pacienţi - să funcţioneze", ne-a declarat Andreia Gavrilescu, director medical al Spitalului de Pneumoftiziologie.
Altă clădire, un nou început. Banii publici, pe Apa Sâmbetei
S-a pus chiar şi problema mutării spitalului. Exista posibilitatea ca acesta să fie dus pe Râmnicu Sărat, dar clădirea de acolo a fost dată Primăriei care a şi început un proiect european în spaţiul respectiv.
"Noi, CJ-ul, am cedat o parte din spaţiul de pe Râmnicu Sărat. Într-o şedinţă m-am ridicat şi am spus: vedeţi că prin cedarea acestui spaţiu Primăriei, posibilitatea de a ne transfera unitatea spitalicească din Strada Campiniu pe Râmnicu Sărat încetează", a declarat Marian Căpăţînă.
Numai că mutarea propriu-zisă ar însemna acum pierderea investiţiei REGIO de 2,6 milioane lei, bani europeni dintr-un proiect ce are perioadă de sustenabilitate până în 2018. Condiţia UE era ca dotarea să rămână în locul în care a fost instalată timp de cinci ani, altfel Brăila trebuie să dea toţi banii înapoi. Mai mult, mutarea ar fi acum târzie şi extrem de costisitoare.
Spitalul ar pierde avizele, acreditarea şi autorizaţia de funcţionare, distincţii şi documente obţinute cu greu şi numai după ce aici s-au investit câteva zeci de milioane de lei. O relocare se putea, ce-i drept, realiza, însă imediat după ce s-a anunţat că are loc retrocedarea.
"Bineînţeles că se putea face ceva până acum. Este exemplul unui spital de acelaşi profil la Botoşani, care a fost retrocedat proprietarului de drept, iar Consiliul Judeţean imediat a acţionat şi l-a şi cumpărat, n-a mai plătit nicio chirie. Pentru că însăşi chiria a fost o pierdere în situaţia noastră. La Botoşani s-a rezolvat problema din prima. A fost retrocedat proprietarului, CJ şi-a manifestat intenţia de a-l cumpăra. Au negociat, l-au cumpărat şi Consiliul Judeţean îşi vede de treaba lui în continuare acolo. Dacă s-ar fi lucrat aşa şi la noi, lucrurile erau cu totul altele la momentul ăsta", ne-a explicat Marian Căpăţînă.
Trei evaluări, niciuna agreată. Preţul de grilă: 1.130.888 euro.
Consilierul Marian Căpăţînă povesteşte că în decursul timpului s-au făcut trei evaluări la Spitalul de Pneumoftiziologie. Una a fost de 1.100.000 euro, una a fost în jur de 1.000.000 euro şi ultima - 750.000 euro. Grila notarială prevede la un minimum: 1.400 lei pentru 1 mp suprafaţă construită şi 700 lei pentru teren, în zona zero, cum e unitatea medicală. Spitalul are o suprafaţă construită (fără îmbunătăţiri) de 1.747 mp şi teren de 3.776 mp. Preţul total ar fi de 1.130.888 euro.
"Variaţia de piaţă este mare la clădiri, terenuri. Mai cu seamă nu trebuie să îţi asumi parte din gesturile pe care le-a avut conducerea anterioară, pentru că nu cunoşti efectiv tot substratul şi tot fenomenul", a adăugat Marian Căpăţînă.
Ba chiar, acesta, într-o şedinţă a Consiliului de Administraţie de la Spitalul de Pneumoftiziologie, în ianuarie, unde au fost invitaţi preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Epureanu, şi vicepreşedintele Emilian Dumitriu, şi la care au participat membrii Consiliului de Administraţie - consilierul PNL Vasile Cortez, reprezentantul sindicatelor, al Direcţiei Sanitare şi conducerea spitalului -, a propus reevaluarea imobilului. Nu s-a întâmplat nimic.
"După ce am purtat discuţii cu toţi factorii responsabili locali, am ajuns la concluzia că trebuie să cer sprijin. În 19 februarie am adresat o petiţie către administraţia prezidenţială, în care am precizat că este vorba de sprijin. Fiindcă autoritatea prezidenţială poate media diverse fenomene care se desfăşoară, nu pe picior de forţă, ci în cadru legal. Nu am primit încă niciun răspuns", a mai spus Căpăţînă. Vom reveni.
