Surprinzător, ambii candidaţi la turul doi de prezidenţiale au avut în judeţul nostru reuşite în fiefurile taberei opuse, fie că e vorba de PSD fie de ACL. De exemplu, au fost primării conduse de PSD-işti unde Iohannis a ieşit foarte bine, gen Cazasu, la fel cum şi Ponta a obţinut rezultate bune în UAT-uri conduse de primari de dreapta, gen Gradiştea (PNL). Dacă intrăm în amănunt şi disecăm rezultatul pe cele două colegii parlamentare din mediul rural, Iohannis a obţinut cel mai bun scor în Colegiul 4 (aproape 16,8%) reprezentat de deputatul PSD Mihai Tudose. Chiar şi aşa Ponta a ieşit învingător la scoruri confortabile atât în Colegiul 4 cât şi în Colegiul 5, reprezentat de PSD-istul Cristian Rizea, cu peste 60% din total voturi valabil exprimate per fiecare colegiu în parte. În municipiu nu a fost posibilă o analiză similară aşa cum a permis statistica la nivel rural, din simplul motiv că nici o autoritate locală nu a împărţit secţiile de vot din oraş pe cele 3 colegii uninominale. Aşa că rezultatul final este sec: datele arată clar că Ponta a scos procente mai bune în judeţ decât în municipiu, în timp ce la Iohannis situaţia a fost fix invers. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv" menită să arate cum au votat brăilenii în primul tur la prezidenţiale.
Potrivit numărătorilor paralele finale ale partidelor locale (Biroul Electoral Judeţean nu a putut să ne pună la dispoziţie o situaţie detaliată pe UAT-uri, sau statistici rural/urban) în municipiu au fost înregistrate aproape 93.000 de voturi valabil exprimate (92.936 mai precis), iar în judeţ aproape 57.700 voturi (57.665 mai exact). Haideţi să vedem şi cum a votat municipiul în oglindă cu mediul rural: în oraş aproape 20.700 s-au contorizat pentru Iohannis şi circa 42.400 pentru Ponta, în timp ce în judeţ candidatul ACL a scos un scor la jumătate adică nici măcar 10.000 voturi, iar principalul oponent a obţinut puţin peste 35.000 voturi. Dacă transformăm în procente rezultă un fenomen interesant şi anume acela că în mediul urban Iohannis a obţinut rezultat mai bun decât în judeţ (urban - 22,20%, rural 16,68%) pe când Ponta a avut procente mai multe în judeţ decât în oraş (45,59% - urban şi 61,10% rural). Aşa cum aminteam mai sus, la nivel local nici o instituţie nu ne-a putut pune la dispoziţie altceva decât o situaţie generală privind împărţirea voturilor. Din numărătorile paralele finale ale partidelor, se poate totuşi face o analiză detaliată pe cele două colegii din judeţ. În municipiu în shimb nu există o arondare pe colegii ale celor 141 secţii de vot. Pornind de la aceste realităţi, iată cum au picat zarurile în judeţ în privinţa celor doi candidaţi calificaţi în turul 2.
Pentru Iohannis procentele obţinute s-au situat în mediul rural între 8,05% - cel mai mic şi 31,34% cel mai mare. Surprizele apar la ambii poli în sensul că de exemplu acest procent de 31,34% a fost înregistrat, atenţie, în comuna Cazasu condusă de un primar PSD-ist, Tudorel Anton, în timp ce la Ciocile (primar Costică Marchidanu - PDL) Iohannis a obţinut cel mai mic scor din sfera ACL - 10,96%. În rest, aşa cum era de aşteptat, rezultate frumoase s-au înregistrat în UAT-urile conduse de primari PNL şi PDL: după Cazasu cu 31,34% apare Surdila Greci (PDL) - 29,85%, Zăvoaia (PNL) - 29,67%, Victoria (PNL) - 27,47% şi Mircea Vodă - 27,12% cu primar proaspăt independent cu ocazia celebrei "ordonanţe a traseiştilor", fost liberal. De fapt dacă privim cu atenţie ierarhia în funcţie de procentele lui Iohannis se poate observa că peste pragul de 15% apar 4 primării PSD-iste (Cazasu, Romanu, Vădeni şi Ianca) unde ar fi fost de aşteptat ca dreapta să obţină un scor mai mic.
În ce-l priveşte pe Victor Ponta, se disting clar 3 praguri: peste 70%, între 60 şi 70% şi zona 40 - 60%. În clasamentul cu rezultate peste 70% s-au clasat 6 comune: Vişani - 79,47%, Roşiori - 77,02%, Dudeşti - 72,15%, Galbenu - 70,96% (interesant de subliniat că aici primar este Nicolae Ganea fost PDL-ist trecut cu arme şi muniţii la PSD, pe "Ordonanţa Dragnea") şi Movila Miresii - 70,47%. În cel de-al doilea prag sunt 18 UAT-uri dintre care 12 PSD-iste, 2 PNL-iste (Gradiştea cu 66,96% şi Berteştii de Jos - 63,94%), 3 PDL-iste (Ciocile, Bordei Verde şi Jirlău) şi una condusă de primar UNPR - Siliştea. Cele mai mici scoruri la Ponta au fost înregistrate în cazul a 20 UAT-uri dintre care 5 PSD (Însurăţei, Vădeni, Gropeni, Romanu) plus Cazasu cu primar venit în tabăra PSD de la PDL - de altfel comuna care a înregistrat cel mai mic scor pentru social-democraţi 40,05%. De asemenea, la capitolul excepţii ar fi interesant de amintit că primăriile conduse de UNPR-işti, Măxineni şi Chiscani, plus Făureiul condus de primar conservator (ambele partide în alianţă cu PSD) n-au reuşit să scoată peste pragul de 50%.
Primarul liberal Gradiştea: "PSD-iştii au făcut campanie, noi nu!"
Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au încercat să afle care este opinia lui Tudorel Anton, primarul PSD-ist al comunei Cazasu, în privinţa faptului că Iohannis a obţinut cel mai bun scor în localitatea pe care o conduce, în timp ce Ponta pe cel mai mic. Cu toate acestea, până la închiderea ediţiei, edilul nu a putut fi contactat. O altă localitate care ne-a atras atenţia în privinţa procentelor obţinute de cei doi candidaţi a fost oraşul Făurei, condus de PC-istul Ionel Voinea. Întrebat ce părere are despre scorul obţinut de Ponta în oraşul său (52,25%), mai mic şi decât în unele comune ACL, primarul a precizat că se aşteaptă la un rezultat mult mai bun în turul 2. "Făureiul este diferenţiat faţă de localităţile rurale, lumea e mai informată. Aşa a fost dintotdeauna. Electoratul selectează. Cam ăsta e motivul. Oricum, potenţial există şi mai mult pentru Ponta. Eu sunt susţinătorul lui Victor Ponta. În afară de asta, trebuie subliniat că au fost şi ceilalţi candidaţi, adică procente a obţinut şi PPDD-ul şi PRM-ul, PMP-ul, procente care acum, în turul 2 se vor distribui. Probabil la următorul tur sărim de 60 - 65%", a declarat Voinea.
În ceea ce-l priveşte pe Andrei Petre, primarul liberal al comunei Gradiştea, unde Victor Ponta a obţinut cel mai bun scor dintre localităţile cu conducere ACL, acesta susţine cu dezamăgire că rezultatul se datorează campaniei slabe a PDL-PNL. "Dânşii (n.r. PSD-iştii) au făcut campanie, noi nu. La noi nici nu prea au fost materiale electorale, afişe. Dar nu dau vina pe conducere pentru că toţi suntem vinovaţi pentru rezultat. Într-adevăr am fost delăsători, am zis că vine totul de la sine, că cei care au în comune primari PNL vor câştiga din inerţie. Nu a fost chiar aşa. Ei au fost foarte bine organizaţi, au mers din casă în casă de două trei ori în campanie. Au ştiut ce au vrut şi iată rezultatele. Oricum, PSD-ul fiind la putere are alte pârghii", a declarat Petre. Mai mult, edilul a ţinut să adauge că liderii PSD-işti locali nu au ţinut cont de faptul că sunt deputaţi, senatori şi au făcut vizite în teritoriu pentru a sta de vorbă cu oamenii. "Oricum bazinul electoral al PSD-ului cuprinde persoanele trecute de vârsta a doua, a treia şi degeaba le explic eu ce poate face Iohannis, sau cât e de bun, lor le-a intrat în cap Iliescu şi cred că aşa va rămâne mult timp. Ei îl văd pe Iliescu în faţă, văd trandafirii, e clar! Mesajele sunt unele ademenitoare şi într-adevăr, se pare că încă ţin", a mai adăugat sursa citată.
Pe colegiile din judeţ situaţia este echilibrată
Potrivit legislaţiei în domeniu, judeţul nostru este împărţit în două colegii separate de drumul naţional care leagă Brăila de Buzău: la nord de DN 2B este Colegiul 4 cuprinzând 21 de UAT-uri (inclusiv oraşele Făurei şi Ianca), iar la sud Colegiul 5 cu 22 de UAT-uri (inclusiv oraşul Însurăţei). Iată cum au stat lucrurile din punct de vedere al procentelor obţinute de Victor Ponta şi Klaus Iohannis distinct pe cele două colegii.
Începem cu Iohannis care a avut un scor total pe Colegiul 4, "patronat" de deputatul PSD Mihai Tudose de 16,77% şi a obţinut cel mai bun punctaj în Cazasu - 31,34% (PSD), Surdila Greci - 29,85% şi Mircea Vodă - 27,12%. La polul opus punctaje mici s-au înregistrat, cum era de aşteptat, în fieful PSD, cel mai mic rezultat fiind la Movila Miresii - 8,05%.
În colegiul 5, al deputatului PSD Cristian Rizea, Iohannis a înregistrat un scor de 16,59%, sensibil mai mic decât în Colegiul 4. Cum era de aşteptat cele mai bune scoruri s-au înregistrat în primăriile PNL-iste (Zăvoaia - 29,67%, Victoria - 27,47%, Cireşu - 26,62%, Tichileşti - 25,53%, Frecăţei - 23,67% şi Berteştii de Jos - 15,89%) dar şi în cele conduse de primari PDL-işti aşa cum este cazul la Unirea - 25,07%, Măraşu - 21,30%. Dar avem şi o excepţie în sensul că procent mic a ieşit la Ciocile unde este primar PDL-ist, de doar 10,96%.
Trecem la Ponta care în Colegiul 4 a realizat un rezultat de 60,34% raportat la numărul de voturi valabil exprimate în acest colegiu. Cele mai bune scoruri au ieşit la primăriile PSD Vişani - 79,47%, Galbenu (ex PDL) - 70,96%, Movila Miresii - 70,47% şi Gemenele - 69,91%, dar şi surprinzător la primăria de la Gradiştea unde primar este un liberal, aproape 67% (66,96% mai exact). În coada clasamentului sunt însă două primării din arcul PSD cu rezultatele cele mai mici: Făurei (primar PC) - 52,25% şi Cazasu (PSD) - 40,05%.
În Colegiul 5 procentul general prin raportare la total voturi exprimate pentru Ponta în comunele ce compun acest colegiu este de 61,74%, mai mare decât în colegiul 4, rezultate bune obţinându-se la Roşiori - 77,02%, Dudeşti - 72,15% şi Stăncuţa - 68,51%, plus o nouă surpriză neplăcută în tabăra ACL, prezenţa în top a primăriilor Ciocile (PDL) - 66,11% şi Bordei Verde (PDL) - 65,90%. Cel mai mic scor a obţinut la primăriile conduse de primari liberali sau democrat-liberali cu excepţia Chiscaniului unde deşi primarul este UNPR-ist, deci teoretic în alianţă politică cu PSD, procentul obţinut de Ponta este de numai 49,67%.
