Mergi la conţinutul principal

Pensionarii i-au depăşit pe salariaţi

Alarmant! Brăila are mai puţini salariaţi decât pensionari. Criza globală a crescut presiunea acestora din urmă în raport cu cei care sunt angajaţi fie în mediul privat sau la stat. Dacă, în 2008, în Brăila raportul era de 1 la 0,9 în favoarea salariaţilor, acum este de 1 la 1,2 în favoarea pensionarilor. Iar asta în contextul în care numărul mediu al acestora din urmă s-a menţinut relativ constant cu o uşoară tendinţă de scădere. Practic, presiunea de care vorbeam este generată exclusiv de scăderea numărului brăilenilor care semnează lunar un stat de plată. Dar lucrurile se agravează dacă luăm în calcul că mediul privat este de fapt cel care are pe umeri întreaga economie în sensul că aici se produce plus valoarea, pe când la stat angajatorii, chiar dacă plătesc şi ei contribuţii, în esenţă banii lor tot din privat vin. Putem spune aşadar că situaţia este îngrijorătoare dacă ne gândim cât de greu se găseşte un loc de muncă în Brăila şi că în ultimii ani tot mai mulţi angajatori importanţi au făcut concedieri, ori, mai grav, chiar şi-au închis porţile. Dacă vă întrebaţi cum a evoluat fenomenul şomaj, vă spunem că de la manifestarea crizei globale în România numărul şomerilor brăileni din scripte a explodat, după care a scăzut, însă pe fondul migrării masive în străinătate a populaţiei active. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv" menită să arate care a fost dinamica acestor indicatori importanţi ai capitolului Forţa de Muncă în judeţul Brăila.

Datele statistice arată o situaţie care ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe cei care ţin frâiele judeţului şi oraşului nostru: suntem în situaţia în care numărul pensionarilor l-a depăşit pe cel al salariaţilor. Seriile lunare multianuale ale Direcţiei Regionale de Statistică Brăila arată că la momentul mai 2008, de exemplu, efectivul de salariaţi era de circa 81.500 persoane, în timp ce numărul mediu de pensionari în primul trimestru al aceluiaşi an era de 79.500 persoane. Discutând despre veniturile nete ale celor două categorii, sumele consemnate arătau astfel: salariul mediu net la nivelul lunii mai 2008 era de 1.002 lei, în timp ce valoarea medie a pensiei la trimestru era de 535 lei. Poza statistică a momentului respectiv indica, aşadar, un raport de 1 angajat la 0,9 pensionari.
În fundal apărea şi un alt "personaj" important: şomajul. Numărul mediu al şomerilor înregistraţi era de 5.043 persoane (cu şi fără indemnizaţie) cu o rată a şomajului de 3,7%. Trecând pe repede înainte prin toţi anii de criză se observă că numărul salariaţilor a scăzut constant, mai accentuat în perioada 2009-2010-2011 cu punct culminant aprilie 2011, când efectivul de salariaţi a atins valoarea cea mai mică, puţin peste 64.400 persoane; numărul mediu al pensionarilor (exprimat la trimestru) a crescut atingând un vârf în trimestrul IV al lui 2010 - peste 81.100 persoane. Numărul şomerilor a explodat atingând cea mai mare valoare în cursul lui 2010 când s-a situat în mod constant peste 11.000 fără a depăşi însă 12.000 persoane, după care a scăzut spre valoarea de 7.000 - 7.500 persoane, înregistrând totuşi momente în care a "zvâcnit" la valori de 9.000 sau chiar şi 10.000 persoane.

Patronii spun că mediul de afaceri local se resimte după criză

Şi ajungem astfel la cele mai recente date statistice disponibile, aferente primului trimestru din 2014, când indicatorii principali la capitolul Forţă de Muncă înregistrau următoarea poză de moment: media salariaţilor circa 66.100 salariaţi (cu tendinţă de urcare spre 66.300 în aprilie 2014); salariu mediu net de circa 1.230 lei; număr mediu al pensionarilor - 79.789 persoane (cu o pensie medie de 796 lei); numărul şomerilor la nivelul lunii aprilie 2014 - 9.172 persoane (în scădere faţă de 10.117 persoane în februarie 2014) de unde rezultă o rată a şomajului de 6,9%. Dacă tragem linie, vom vedea clar că raportul salariaţi/pensionari s-a răsturnat în favoarea acestora din urmă ajungând la 1/1,2. Mai putem observa, de asemenea, că veniturile nete ale ambelor categorii au crescut faţă de 2008 cu 230 lei în cazul salariaţilor şi cu 250 lei al pensionarilor şi că şomajul este dublu faţă de începutul crizei.
Dar aceşti indicatori nu pot să descrie situaţia dificilă în care se zbate mediul de afaceri local, unde se fac de fapt banii pe care se bazează economia şi mai ales sectorul de stat - principalul cheltuitor al resurselor create de privat. Iar mediul de afaceri local se resimte după perioada de criză: "Din 2009 încoace, situaţia mediului de afaceri local s-a înrăutăţit continuu, cu excepţia unor firme care, în principal pe relaţii politice şi nu numai, au acces la contracte pe bani publici. Nu o să dau acum exemple, multe dintre ele sunt cunoscute brăilenilor", ne-a declarat Laurenţiu S., patronul unei firme cu profil comerţ. De aceeaşi părere este şi Constantin D., patronul unei firme din domeniul construcţiilor civile şi amenajări interioare-exterioare, însă acesta a atras atenţia asupra faptului că şi politica guvernelor din ultimii ani a avut şi are repercusiuni asupra mediului de afaceri: "Haideţi să privim în urmă la restructurările pe parte de personal care s-au făcut la companiile de stat şi vom vedea că doar de dragul de a raporta Băncii Mondiale sau Fondului Monetar că au redus personalul în sectorul bugetar politica aplicată a fost de pensionare anticipată a unor salariaţi, cu plata unor salarii compensatorii. Adică nu-i mai ţine salariaţi la stat, dar îi pensionează. Păi, pensiile lor nu tot din contribuţiile firmelor la fondul special de asigurări sociale de stat se plătesc!? Şi de aici şi presiunea pe bugetul de pensii".

Fusea: "S-a redus simţitor numărul de locuri de muncă în mediul privat"

La rândul său, Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, a confirmat că mediul de afaceri local încă se resimte după efectele crizei globale: "Ca efect, în primul rând s-a redus numărul de locuri de muncă în mediul privat, care este motorul economiei şi generatorul de locuri de muncă şi plătitor de taxe şi impozite. Acelaşi fenomen s-a înregistrat şi în sectorul de stat însă acest lucru s-a întâmplat în urma constrângerilor la care a fost supus prin politici guvernamentale ale cabinetelor din ultima perioadă. Efectivul de pensionari este influenţat direct de politica guvernamentală care a vizat reducerea numărului de salariaţi prin pensionări anticipate. Măsura conduce la creşterea efortului bugetar la capitolul pensii, iar acest buget se alimentează tot de către întreprinzătorii din mediul privat", a comentat sursa citată.
La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011 a reieşit că judeţul Brăila are 321.212 locuitori din care circa 200.000 de locuitori în municipiu. Cu aceeaşi ocazie recenzorii au încercat să evalueze şi fenomenul migraţiei în străinătate a brăilenilor iar concluzia a fost că aproape 5% din populaţia actuală a întregului judeţ este plecată peste hotare, răspândită, mai cu seamă, în Europa. Sunt cifre oficiale. Neoficial, numărul celor plecaţi e mult mai mare.

Si la nivel national, situatia se confirma

O cercetare a Statisticii, obţinută de HotNews.ro, arată că în România 37,4% din totalul familiilor sunt formate din salariaţi şi 42,6% - de pensionari. Şomerii, agricultorii şi alţi lucrători pe cont propriu reprezintă diferenţa până la 100%.
Regiunea cu cea mai mare pondere a pensionarilor este Oltenia, unde 47,7% din capii familiilor sunt pensionari. Pe locul 2 se situează Muntenia - din care face parte şi judeţul nostru - cu o pondere de a familiilor de pensionari de 45,6%. Îngrijorător este şi faptul că avem opt salariaţi la zece familii.
De remarcat că, în 2013, familiile de salariaţi au avut venituri medii nete de numai două ori mai mari decât cele ale familiilor de şomeri. Cele mai mari venituri băneşti, medii lunare pe o gospodărie, le-au realizat familiile de salariaţi (3100,0 lei), iar cele mai mici - gospodăriile de agricultori (1114,4 lei), raportul dintre ele fiind de 2,8:1.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro