Mergi la conţinutul principal

Pensionarii «speciali» ai Brăilei

• parlamentarii au avut grijă ca în ultima lună din acest an să îşi facă un cadou de sărbători, pe cinste, atât lor cât şi primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de judeţe şi vicepreşedinţilor, prin aprobarea pensiilor speciale • practic, un parlamentar de Brăila cu un mandat complet va primi, în plus la pensie, aproximativ 1.500 lei, indiferent de rezultate şi activitatea din Parlament • în prezent, Brăila are 11 foşti parlamentari care au împlinit vârsta pensionării şi alţi 14 care s-au aliniat la coadă • PSD-istul Aurel Simionescu, cu două mandate de şef al judeţului, unul incomplet de senator şi alte două de primar al municipiului, are luxul de a alege, peste trei ani, "speciala" cea mai convenabilă • la fel, fostul edil-şef Constantin Cibu va trebui să îşi facă socotelile dacă vrea o pensie specială de ales local sau una de senator

Tragedia petrecută pe 30 octombrie în clubul "Colectiv" a îndemnat tinerii din România să iasă în stradă zile la rând şi să ceară schimbarea reală a clasei politice actuale. Parlamentarii, primarii, guvernanţii au fost somaţi să plece şi să lase locul unor oameni capabili, tineri şi lipsiţi de interese oculte. Ei bine, la nici două luni de zile de la acele evenimente, care au scos oamenii în stradă să îşi urle nemulţumirile, a venit şi răspunsul clasei politice: membrii celor două Camere ale Parlamentului au decis că e momentul să îşi facă un cadou special de sărbători şi să îşi voteze indemnizaţii suplimentare pentru perioada în care vor ieşi la pensie. Şi cum nesimţirea aleşilor neamului nu putea să se lovească de un concept banal precum "indemnizaţii simbolice", în cazul deputaţilor şi senatorilor cu peste trei mandate s-a mers până la suma de 4.600 lei lunar, iar în cazul primarilor de municipii şi preşedinţilor de CJ s-a optat pentru pensii diferite, calculate în funcţie de mărimea oraşului/judeţului condus. Concret, cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară, formulă de calcul valabilă şi la parlamentari. Indemnizaţia însă nu este identică la toţi aleşii locali, ci depinde de mărimea localităţii. În acest context, interesant de ştiut este că în cadrul celei mai recente declaraţii de avere, primarul Brăilei, Aurel Simionescu se lăuda cu o leafă anuală de 58.400 lei, obţinută din activitatea la cârma municipiului, ceea ce ne sugerează că peste trei ani, când va avea dreptul, pensia edilului-şef va fi rotunjită considerabil prin prisma acestei legi. Chiar şi aşa, trebuie subliniat că ambele legi prevăd că niciunul dintre aleşi nu primeşte aceste indemnizaţii dacă nu are cel puţin un mandat complet la activ şi dacă se "înhamă" la un mandat nou. Cei care au deţinut mai multe astfel de funcţii în decursul timpului trebuie să opteze pentru o singură pensie specială şi nu vor beneficia aleşii care au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie.
Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au încercat să facă o listă cât mai completă cu posibilii "pensionari speciali" care s-au perindat din 1990 până în prezent fie la cârma judeţului sau a municipiului, fie prin cele două Camere ale Parlamentului României.

Simionescu, de trei ori special, remunerat doar o dată. La alegere!

Ambele legi adoptate în această lună de Parlamentul României privind pensiile speciale ale aleşilor par să îl vizeze, la prima vedere, pe primarul Aurel Simionescu, care se poate lăuda cu două mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean, pe vremea când primarul municipiului era Anton Lungu, un mandat de senator şi alte două de primar al oraşului. Cu toate acestea, pentru că a dorit să devină şeful municipiului în 2008, Simionescu nu şi-a mai încheiat mandatul de parlamentar, prin urmare acesta poate elimina din calcul pensia specială pentru perioada cât a fost senator. Îi rămâne însă, ca peste trei ani, când va putea ieşi la pensie anticipat, să aleagă între indemnizaţia pentru cele două mandate la CJ Brăila sau cele două la Primăria municipiului. "Aşa cum am mai spus, eu am fost şi sunt împotriva conceptului de pensie specială. Noi toţi cotizăm la sistemul de pensii funcţie de venituri şi atunci cei care au realizat pe toată perioada activă venituri mai mari sau mai mici vor avea o pensie proporţională (pentru că în viaţă pornim de la o formă de tânăr angajat cu un venit mai mic şi se presupune că ajungem la pensie cu un venit mai mare). Sigur, aici intervine o doză de solidaritate pe care o au toate statele civilizate. Pe actuala lege pentru parlamentari eu nu pot beneficia pentru că nu am un mandat complet. În 2008 am fost ales primar în iunie şi mandatul de senator s-a terminat în decembrie. Aşa că rămâne peste 3 ani, dacă legea va mai fi în vigoare pentru partea de aleşi locali. Să fim sănătoşi până atunci", a declarat Simionescu. Trebuie să subliniem faptul că primul primar după 1990 al Brăilei a fost Popescu Crişan (FSN) care i-a avut viceprimari pe Marin Moraru şi Ioan Chiriacescu (fostul şef al Camerei de Comerţ Brăila - decedat în 2014). Apoi a urmat Aurică Avram, însă niciunul dintre aceştia nu intră în calcul conform noii legi. Anton Lungu a fost primarul municipiului Brăila timp de trei mandate consecutive în intervalul 1994 - 2004 şi i-a avut ca viceprimari pe Aurică Avram, Constanţa Weber, Radu Muşat şi Marcel Gurgu. Locul lui Lungu (decedat în 2007) a fost preluat pentru un mandat de PNL-istul (la acea vreme) Constantin Sever Cibu, primar al Brăilei în 2004 - 2008. Viceprimari în perioada lui Cibu au fost Lucian Ţilea şi Daniela Văsioiu. În 2008, fotoliul de primar i-a revenit lui Simionescu, care i-a avut viceprimari pe Doiniţa Ciocan şi Stănel Necula (mandat incomplet) şi Alexandru Dănăilă.
La Consiliul Judeţean Brăila, primul preşedinte după 1990 a fost Ion Ştefan (FSN), care i-a avut vicepreşedinţi pe Marcel Burada şi Didina Stănescu. A fost urmat de PSD-istul Aurel Simionescu pentru două mandate şi colegul său de partid Gheorghe Bunea Stancu pentru alte două mandate. Stancu a fost suspendat din funcţie în 2014 ca urmare a scandalului de corupţie în care a fost implicat. În tot acest timp, fotoliile de vice le-au revenit lui Adrian Ritzingher, Marcel Burada, Chiru Gheorghe, Niculina Moisescu, Florin Mija, Adrian Rădulescu. Contactat telefonic de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", consilierul judeţean PNŢCD Gheorghe Chiru s-a arătat total deranjat de legea adoptată de parlamentari. "Nu e demagogie, dar pur şi simplu nu trebuia să existe discuţia despre pensii speciale pentru cineva în ţara asta. Eu nu îi văd nici pe judecători, nici pe aviatori. Şi au nişte pensii că pur şi simplu paralizezi. În raport cu parlamentarii, efectiv ăsta e termenul. Cei care au lucrat prin aviaţie, care au avut salarii de 300 de milioane de lei, au nişte pensii de nu îţi vine să crezi. Dar pensiile speciale nu au ce căuta în discuţie. Trebuia un sistem clar de la cap la coadă, în care oamenii să beneficieze la bătrâneţe de un sprijin din partea statului, pentru că au cotizat, bineînţeles. Dar trebuie să existe şi egalitate. Se vede discrepanţa uriaşă şi atrage frământările societăţii", a afirmat Chiru.

Cei 11 parlamentari de Brăila care pot primi pensie specială

În cele şapte legislaturi care au existat din 1990 până astăzi, Brăila a avut 64 de reprezentanţi în Parlament, însă cum destul de mulţi nu s-au limitat la un singur mandat, putem spune că interesele judeţului nostru au fost transpuse în tot acest timp, la Bucureşti, de aproximativ 40 de parlamentari. Trebuie specificat că cei mai mulţi dintre ei s-au născut în Brăila, însă o parte au fost "repartizaţi" de partidele de la Centru. Potrivit legii adoptate recent de parlamentari, un deputat sau un senator cu cel puţin un mandat la activ poate beneficia la vârsta pensionării, ca urmare a unei simple solicitări, de o pensie specială. Pe scurt, parlamentarii cu un mandat au dreptul la aproximativ 1.500 lei, cei cu două mandate vor primi în jur de 3.000 lei şi aleşii cu minimum trei mandate aproximativ 4.600 de lei, lunar, în plus faţă de pensie. Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au încercat să afle care sunt senatorii şi deputaţii brăileni ce au ajuns la vârsta pensionării şi se vor bucura de leafa în plus, făcută cadou de către actualii aleşi ai neamului. Ei bine, în prezent putem vorbi despre 11 parlamentari care pot beneficia de această indemnizaţie şi alţi 14 care se "încălzesc" să îşi intre în drepturi în următorii 3 - 4 ani. Dar să începem cu aleşii care au împlinit vârsta pensionării. Mihai Matetovici are în prezent 80 de ani şi a fost senator de Brăila pentru 3 mandate (FSN şi PDSR) între 1990 - 2000. Daniela Bartoş are 64 de ani şi a fost deputat PDSR în 1996 - 2000 şi apoi PSD în 2000 - 2004. Deşi nu este brăileancă, Smaranda Ionescu, care acum are 76 de ani, a reprezentat Brăila timp de două mandate ca deputat PRM în 1992 - 1996 şi apoi, în 2000 - 2004. Viorel Balcan, are 62 de ani, însă a ieşit la pensie anticipat. Acesta a fost senator PSD de Brăila între 2000 - 2004 şi deputat PSD/PDL în 2008 - 2012. Consilierul municipal PNG Ionel Alexandru a împlinit 65 de ani şi are dreptul la o pensie specială pentru perioada în care a fost senator FSN (1990 - 1992) şi senator PRM (2000 - 2004). În aceeaşi situaţie se regăseşte şi Sever Cibu Constantin, care are 72 de ani şi a fost senator de Brăila în mandatul 2008 - 2012. Elarie Ciupală are 74 de ani şi a avut un mandat de deputat (FSN) în legislatura 1990 - 1992. Florin Negoiţă, 65 de ani, a fost deputat PDSR de Brăila în legislatura 1992 - 1996. Dumitru George Moisescu are 66 de ani şi a fost deputat PRM al judeţului nostru în perioada 2000 - 2004. Şi deşi nu erau brăileni, trebuie amintiţi Florica Dumitrescu (65 de ani) care a fost deputat FSN în legislatura 1990 - 1992 şi Paul Aurelian Alecu (74 de ani) - deputat PNŢCD în legislatura 1996 - 2000.
Tot aici ar mai fi de adăugat Flaviu-George Brezeanu, care are 88 de ani în prezent, dar nu are şanse să beneficieze de o pensie specială deoarece a devenit deputat abia la final de mandat, în luna septembrie 1996. Acesta l-a înlocuit pe Neculai Liviu Marcu (PNŢCD), care a demisionat la vremea respectivă. Nu ar trebui omişi nici parlamentarii care au decedat între timp, însă care ar fi împlinit criteriile pentru a avea această indemnizaţie. Este vorba de Laurenţiu Ulici, George Şerban, Horia Văsioiu, Nicolae Băteanu şi Ioan Broscăţeanu.

Parlamentarii care se pregătesc să îşi ia în primire drepturile

Pe lângă cei care au împlinit vârsta de a ieşi la pensie, trebuie neapărat să îi amintim pe foştii şi actualii aleşi din Parlament care se îndreaptă cu paşi repezi către vârsta pensionării. Deputat PSD în perioada 2004 - 2008, Alin Teodorescu are astăzi 64 de ani, prin urmare, la anul va putea beneficia de o pensie specială. Situaţie în care se regăsesc fostul senator PNL (legislatura 2004 - 2008) Dan Sabău şi Eugen Bădălan, deputat PDL în 2008 - 2012. Cu toate acestea, având în vedere că legea îi exclude pe cei care au suferit o condamnare, cel din urmă menţionat nu pare să aibă şanse să primească indemnizaţia. Nici senatorul PSD Ion Rotaru nu stă prea rău. Peste nouă ani, acesta va putea încasa lunar, pe lângă pensie, 4.600 de lei ca indemnizaţie pentru cele trei mandate în Parlamentul României. Peste cinci ani, vine rândul deputatului PNL Vasile Varga şi al UNPR-istei Marioara Nistor. Deşi un pic mai departe de pensie, nu pot fi ignoraţi: senatorul PNL Dănuţ Mihai (care a fost şi viceprimar pentru o perioadă scurtă în timpul lui Cibu la Primărie) şi deputaţii PSD Mihai Tudose - cu patru mandate la activ şi Cristian Rizea cu două mandate. Tot la coadă pentru pensia specială putem spune că s-au aliniat şi foştii parlamentari de Brăila: Ion Ştefan, Petrică Petre, Alexandru Sassu, George Dragu, Elena Ene şi Gabriel Sandu, majoritatea trecuţi de 50 de ani. În cazul lui Sandu însă, acesta va putea ridica pretenţii doar dacă nu va fi condamnat în megadosarul de corupţie "Microsoft".

Ionel Alexandru ar fi dorit o pensie simbolică

Întrebat de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" cum i se pare iniţiativa actualilor parlamentari de a acorda pensii speciale aleşilor care au împlinit vârsta pensionării, consilierul municipal PNG Ionel Alexandru a punctat că ar fi preferat ca sumele să fie mult mai mici. Acesta a subliniat că este adevărat că deşi trebuie să îşi plătească taxele şi impozitele, în perioada cât prestează în Parlament, aleşii nu beneficiază de vechime în muncă. "E o indemnizaţie care ar trebui să aibă un caracter mai mult simbolic. Am văzut că se dă o sumă destul de mare pentru un mandat. Sunt de acord să se dea o sumă, dar simbolică. În sensul să se repare faptul că în perioada cât eşti în Parlament nu se ţine cont de vechime, însă se opresc acele taxe. Dar pentru faptul că s-a ajuns la sumele astea, am rămas şi eu surprins. Nu ştiu exact cum au calculat. Eu sunt încă salariat, n-am ieşit la pensie, aşa că nu pot beneficia de această indemnizaţie", a declarat fostul senator.

Şi Cibu ar fi vrut ca indemnizaţiile să fie mai mici

Primar al Brăilei înainte de Aurel Simionescu şi senator în fostul mandat, Constantin Sever Cibu susţine că pensiile speciale stabilite de actualii parlamentari sunt destul de piperate. "O să beneficiez şi eu, bineînţeles. Am un mandat de senator. Însă dacă o luăm pe aia dreaptă, numărul celor care beneficiază de această lege este foarte mic. Au fost cinci legislaturi. Dacă au ieşit 100 la pensie la fiecare legislatură, faci socoteala şi observi că sunt nişte nimicuri, cum s-ar zice, ca număr. Şi când te gândeşti că militarii au ieşit la pensie, că au pensii speciale şi sunt zeci de mii, nu ţi se mai pare că ar fi exagerat să primească şi parlamentarii. Părerea mea e că suma e cam mare. Trebuia o sumă simbolică", a declarat Cibu.

Balcan este mulţumit de faptul că va primi o pensie specială

Fostul parlamentar de Brăila spune că a ieşit cu totul din viaţa politică şi că a decis să le lase locul celor tineri. Întrebat în legătură cu pensiile speciale, Viorel Balcan a punctat că până la urmă este vorba despre repararea unei greşeli făcute de Guvernul Boc, prin măsurile de austeritate. "Am ieşit anticipat şi pe 26 mai 2016 intru de drept la pensie. Sunt de acord cu votul dat în Parlamentul României vizavi de pensia demnitarilor. Eu am fost parlamentar în două mandate, o dată la Senat şi o dată la Camera Deputaţilor. Când mi s-a calculat pensia acum, nu s-a ţinut cont de vechime pentru cei 8 ani de zile. Noi am avut această pensie a demnitarilor şi înainte, dar în 2010, legat de măsurile de austeritate şi de propunerile făcute de Guvernul Boc la acea dată. Atunci şi eu, alături de alţi colegi, am votat anumite chestiuni, pentru care, sincer acum după atâţia, îmi pare rău pentru că îmi dau seama că am făcut o mare greşeală. Dar şi atunci când am votat-o am făcut-o pentru că s-a spus că în şase luni de zile scoatem ţara din impas şi că se va reveni. Numai că lucrul ăsta nu s-a întâmplat. A venit Guvernul Ponta şi a corectat toată treaba. Cred că acum li s-a făcut o dreptate parlamentarilor pentru că aveau acest drept. Îl au toţi parlamentarii din comunitatea europeană. Ştiu că lumea este nemulţumită, salarii mici, pensii la fel, viaţa grea. Sunt foarte multe alte priorităţi vizavi de această lege, dar şi aceasta trebuia dată", a declarat Balcan.

Rotaru este împotriva pensiei speciale, dar printre viitorii beneficiari

Trebuie amintit că legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în aceeaşi zi cu cea care a vizat numărul de câini la stână, ce a revoltat la culme oierii din România, act legislativ printre ai cărei iniţiatori s-a regăsit şi senatorul brăilean Ion Rotaru. Întrebat în legătură cu pensia specială, Rotaru a ţinut să îşi manifeste dezaprobarea pentru actul legislativ şi totodată să îi reliefeze punctele bune, din propria perspectivă. "De fapt, nu sunt pensii, ci nişte indemnizaţii care nu afectează bugetul asigurărilor sociale. Ele sunt plătite de cele două Camere. Sigur că au fost şi vor fi nemulţumiri. Eu am exprimat un punct de vedere şi îl susţin. Cred că nimeni nu ar trebui să aibă asemenea pensii. Ele însă sunt reglementate pentru anumite categorii. Pe de altă parte şi parlamentarii, mai ales unii care sunt la al patrulea - al cincilea mandat, au petrecut până la urmă o parte importantă din viaţă şi din activitate în zona Parlamentului. Partea aceea care ţine de vechime în muncă nu există. Prin urmare sunt dezavantajaţi şi poate este şi o zonă de reparare", a precizat senatorul.

Boboc s-a dezis încă o dată de "dinozaurii" care vor pensii speciale

Tot pe această temă a vorbit recent şi copreşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, care a ţinut să explice gestul liberalilor de a ieşi din sală în momentul în care s-au votat pensiile speciale pentru parlamentari (gest reluat şi în cazul pensiilor pentru aleşii locali).
"Atât de uşor putem vorbi, noi doi cel puţin (n.r. - Cătălin Boboc şi Alexandru Nazare), despre asta! Toţi parlamentarii PNL au părăsit sala. Puteam să stăm să votăm împotrivă, dar ştiţi şi dumneavoastră cum e. După, dacă cinci voturi erau peste şi trecea legea, ar fi spus: «ăia sunt de vină!». Atunci am spus: «Nu influenţăm în nicio formă votul!». Era foarte simplu să voteze contra şi să pice legea. De asemenea, oameni la o anumită vârstă din PNL şi domnul Quintus (n.r. - Mircea Ionescu-Quintus), care e un exemplu pentru noi toţi şi un om care se confundă cu istoria PNL-ului, a făcut un lucru: a renunţat la acest drept. Eu sunt convins că în 25 de ani cât mai avem noi până la pensie se vor schimba legile. Dar dacă e nevoie să facem o hârtie de acum, care să fie valabilă peste 25 de ani, suntem gata să o facem. Azi, când stăm noi de vorbă, nu avem ce face. Pentru asta ai nevoie de o majoritate", a declarat Boboc. De asemenea, acesta a ţinut să precizeze că nu exclude ideea de pensii speciale pentru parlamentari, însă doar după rezolvarea celorlalte probleme stringente ale României. "Ca om tânăr, care am încercat să fac politică onest, m-am săturat să fiu băgat în aceeaşi oală cu toţi dinozaurii. Pentru că despre ei vorbim când abordăm subiectul «pensii speciale». Ei ar putea beneficia, nu noi! Ei propun, votează şi fac tot felul de manevre subterane. Şi voi spune de câte ori am ocazia că nu vreau să mă confund cu ei şi nu împărtăşesc ideile şi părerile lor. Şi cred că niciunul nu merită, astăzi, nicio pensie!", a conchis sursa citată.

Cum au trecut în Parlament pensiile speciale

Parlamentarii au votat pe 15 decembrie două cereri de respingere ale preşedintelui Klaus Iohannis, una privind legea pensiilor speciale pentru parlamentari - adoptată cu modificări, şi alta privind acordarea unor sume forfetare pentru transport în teritoriu. La primul vot, pentru pensiile speciale au votat 300 de parlamentari, la al doilea - 287. Deputaţii şi senatorii PNL au protestat prin neparticipare la vot şi au ieşit din sală.
În data de 21 decembrie, Senatul a adoptat şi proiectul de lege privind acordarea de pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Proiectul a trecut aproape la limită cu 86 voturi "pentru" şi un vot "împotrivă", în condiţiile în care cei peste 30 de senatori liberali au ieşit din sală. Proiectul fusese deja adoptat tacit de Camera Deputaţilor, astfel că Senatul era Cameră decizională.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro