Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pensii promise

• proiectul Legii Pensiilor recent aprobat de Executiv vine cu o serie de îmbunătăţiri faţă de actualul cadru legislativ, cea mai importantă fiind creşterea valorii finale a pensiilor • se propune şi aplicarea unei noi metode de calcul a pensiei astfel încât să se elimine inechităţile între pensionari, după cum susţin iniţiatorii • iată şi câteva exemple concrete: pentru un salariat de la fostul “Dunacor”, având un stagiu de cotizare de 35 de ani (20 de ani în grupa I de muncă), de la o pensie de 2.625 lei va ajunge la 3.675 lei • un pensionar de la “Promex” cu un stagiu de cotizare de 35 de ani (20 de ani în grupa II de muncă) va ajunge la aproape 3.200 lei faţă de aproximativ 2.300 lei, în prezent

 

Noua Lege a Pensiilor, al cărei proiect a fost recent aprobat în şedinţă de Guvern, le promite actualilor dar şi viitorilor pensionari venituri considerabil mai mari decât le asigură actuala legislaţie în domeniu. La solicitarea reporterilor “Obiectiv Vocea Brăilei”, Ministerul Muncii, prin Casa Naţională de Pensii, ne-a transmis câteva exemple concrete de pensii pe care le-ar putea avea brăilenii peste 3 ani, când ar putea intra efectiv în vigoare noua lege, bazate pe cazurile unor salariaţi de la companii precum fostul combinat chimic Dunacor, ori de la uzinele Progresul şi Laminorul, sau de la fabrica de textile Braiconf, dar şi pensionaţi din agricultură. Practic, ar fi vorba despre foşti sau actuali mari angajatori din judeţul nostru. Cifrele comunicate de către instituţie arată o creştere a veniturilor din pensii între 500lei  ba chiar şi cu 1.000 lei în cazurile în care titularii au muncit în condiţii de grupa I sau a II-a, aşa cum au fost, de exemplu, cei de pe platforma chimică şi energetică de la kilometrul 10. Sumele sunt rezultatul unor proiecţii bazate pe noua formulă de calcul a punctajului de pensie introdus de legea specială. Alte noutăţi aduse: vor fi luate în calculul pensiei şi perioadele de masterat şi doctorat, se reduce vârsta standard de pensionare cu 6 ani pentru femeile care au stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii. De asemenea, noua lege promite, printre altele, creşterea etapizată a pensiilor până în 2021, iar din 2022, calcularea acestora după noua formulă de care aminteam mai devreme.

 

Contributivitate, egalitate şi solidaritate socială, cele 3 principii ale proiectului

Guvernul a aprobat, săptămânile trecute, proiectul noii Legi a pensiilor, pasul următor fiind trimiterea acestuia la Parlament pentru votul final.

Iată şi principalele prevederi ale acestui proiect prezentat de ministrul Muncii.

Prima care atrage atenţia este promisiunea că pensiile cresc etapizat până în 2021: 1.265 lei în 2019, 1.775 lei în 2020, 1.875 lei în 2021. Din 2022 se va aplica noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) indice care se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Valoarea pensiei va fi dată de Numărul Total de Puncte (punctajul este obţinut din împărţirea venitului brut realizat la câştigul mediu brut pe economie) înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. De precizat că vârsta de pensionare, stagiul minim şi cel complet rămân neschimbate. Proiectul de act normativ se bazează pe trei principii majore: principiul contributivităţii, adică plată în funcţie de contribuţie, cel al egalităţii, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani, şi principiul solidarităţii sociale. Noul proiect mai introduce şi sintagma “contribuţii datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei, context în care se face o legătură directă şi cu plata efectivă a contribuţiilor pe linie salarială datorate bugetului de pensii. Noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului.

 

Masteratul şi doctoratul, luate în calcul. Se păstreză grupele de muncă

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

Important de punctat şi că au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Proiectul menţine cele 4 categorii de pensii - la limită de vârstă, anticipată, de invaliditate şi cea de urmaş, cu precizarea că unele au suferit modificări de structură. De exemplu, în cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare. Ca excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate. În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Pensia de urmaş se menţine şi, în plus, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

 

Cum se calculează pensia minimă

Acest indicator se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul în care are loc pensionarea persoanei asigurate. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. “Noua lege a pensiilor are ca obiectiv principal eliminarea inechităţilor dintre generaţiile de pensionari actuali, precum şi rezolvarea unor aspecte apărute în aplicarea Legii nr. 263/2010,care au condus la nemulţumiri şi interpretări diferite. Proiectul noii legi privind sistemul public de pensii are în vedere principiul contributivităţii ca principiu de bază al sistemului public de pensii, în sensul că, la calculul drepturilor de pensie se are în vedere venitul realizat la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale. (...) Calculul pensiei nu se efectuează in funcţie de categoria profesională sau de nivelul studiilor,  drepturile calculându-se pe baza veniturilor realizate pe tot parcursul vieţii active”, ne-a declarat Adrian Marius Rândunică, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

 

Cu cât creşte pensia celor care au muncit în Combinat

Solicitarea reporterilor “Obiectiv” către Ministerul Muncii a vizat câteva exemple concrete, standard, privind salariaţii care au lucrat în foste sau actuale companii locale şi care au concentrat efective mari de salariaţi, aşa cum este cazul, de exemplu, al combinatului chimic “Dunacor”, ori a fabricii de celuloză şi hârtie “Celhart Donaris”, dar şi uzinelor “Promex” sau “Laminorul”, unde de-a lungul anilor s-au derulat activităţi încadrate in grupele I şi a II-a de muncă.

Exemplul 1: O persoană a realizat un stagiu de cotizare de 35 de ani din care 4 ani studii universitare, 2 ani master si 3 ani doctorat.

Număr de puncte realizate în perioada lucrată 36

Număr de puncte perioada asimilată 2.25 puncte (0,25x9 ani)

Număr total de puncte 38.25

Cuantum potrivit Legii nr. 263/2010: 2.050 lei (calculată pentru anul 2021)

Cuantum potrivit noii legi: 38.25 puncte x 75 lei = 2.869 lei

 

Exemplul 2: O persoană a realizat un stagiu de cotizare de 35 de ani din care 20 de ani în grupa II de muncă.

Număr de puncte realizate în perioada lucrată 36 puncte din care 26 în perioada aferentă gradului II de muncă.

Număr de puncte majorare pentru grupa II: 6.5 puncte (25% x 26 puncte)

Număr total de puncte: 42.5 puncte

Cuantum potrivit Legii nr. 263/2010: 2.276 lei (calculat pentru anul 2021)

Cuantum potrivit noii legi: 42.5 puncte x 75 lei = 3.188 lei.

 

Exemplul 3: O persoană a realizat un stagiu de cotizare de 35 de ani din care 20 de ani în grupa I de muncă.

Număr de puncte realizate în perioada lucrată: 36 puncte din care 26 puncte în perioada aferentă gradului I de muncă

Număr de puncte majorare pentru grupa I: 13 puncte (50% x 26 puncte)

Număr total de puncte: 49

Cuantum potrivit Legii nr. 263/2010: 2.625 lei (calculat pentru anul 2021)

Cuantum potrivit noii legi: 49 puncte x 75 lei = 3.675 lei

 

Exemplul 4: O persoană a realizat un stagiu de cotizare de 35 de ani din care 20 de ani ca agricultor.

Număr de puncte realizate în perioada lucrată: 12 puncte

Număr de puncte ca agricultor: 11,451 puncte (0.57255 x 20 ani)

Număr total de puncte: 23,451

Cuantum potrivit Legii nr. 263/2010: 1.256 lei (calculat pentru anul 2021)

Cuantum potrivit noii legi: 23,451 puncte x 75 lei = 1.759 lei.

Ca o privire de ansamblu se poate observa pe aceste exemple o creştere netă între 500 lei şi chiar 1.000 lei pentru cei care au concentrat perioade lungi de timp cu grupe de muncă I şi II, context în care pe exemplul 3 beneficiarul trece de la 2.600 lei pensie la aproape 3.700 lei.

Rămâne de văzut totuşi ce alte modificări va suferi acest proiect odată ajuns în Parlament, care va fi forma lui finală, de când se va aplica şi dacă vor fi bani. 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii