Procurorii DNA au îngroşat rândul funcţionarilor din Consiliul Judeţean Brăila care au "picat" odată cu şeful lor, social democratul Gheorghe Bunea Stancu, fiind trimişi în judecată. La începutul lunii august, când mascaţii l-au săltat pe şeful CJ şi vicele Florin Mija, pe lista neagră erau şi 6 salariaţi ai instituţiei, plus 3 foşti diriginţi de şantiere şi doi administratori de firme de construcţii. Pentru toţi s-a dispus atunci, în august, continuarea urmăririi penale. Numai că în prezent, când s-a pus problema trimiterii în judecată, lista a suferit modificări substanţiale. De exemplu, s-au adăugat 6 noi funcţionari şi au ieşit din schemă cei 3 diriginţi de şantier. În plus, au intrat în culpă şi firmele de construcţii "Concivia" SA, "Tancrad" SRL Galaţi şi subsidiara brăileană "Tancrad Construct", alături de administratori. Astfel, lista inculpaţilor în mega - dosarul "Stancu vs. DNA" numără acum 19 persoane fizice şi juridice faţă de care, aşa cum am spus, s-a dispus trimiterea în judecată. Odată cu această măsură, procurorii cer ca Stancu, Mija, plus 6 funcţionari ai CJ Brăila şi 3 firme să răspundă cu averea pentru un prejudiciu de aproape 3 milioane de lei. În cererea DNA se propune şi menţinerea arestului la domiciliu pentru Stancu şi vicele Mija. Cuvântul final, cel puţin în primă instanţă, îl vor avea magistraţii Tribunalului Vrancea, acolo unde a fost strămutat dosarul.
Modificări substanţiale în lista neagră a procurorilor DNA în mega-dosarul "Stancu": numărul funcţionarilor publici salariaţi ai Consiliului Judeţean Brăila acuzaţi de fapte de corupţie s-a dublat, au ieşit din schemă cei 3 specialişti asupra cărora au planat iniţial suspiciunile procurorilor anticorupţie (este vorba despre Camelia Bratu, Gheorghe Ciudatu şi Cornel Grigore, toţi diriginţi de şantier) iar în locul lor au fost introduse 3 persoane juridice - "Concivia" SA, Brăila, "Tancrad" SRL Galaţi şi subsidiara brăileană "Tancrad Construct" SRL.
Iată cum arată acum lista completă a inculpaţilor din dosar trimişi în judecată:
Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila, aflat în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dintre care una în formă continuată şi conflict de interese;
Mija Florin, vicepreşedinte al CJ Brăila, aflat în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dintre care una în formă continuată;
Moisiu Nicolae, şef Serviciu Achiziţii Publice în cadrul CJ Brăila, aflat sub control judiciar, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată. De asemenea, Ghenea Georgel, Dumitraşcu Jenica, Puia Vasile, Popescu Ionică, Puşcă Ionel, toţi salariaţi ai CJ Brăila şi cercetaţi în stare de libertate pentru infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite unele dintre ele în formă continuată.
Alături de ei apar mai nou şi Mocanu Antoniu Cezar, Bădescu Mircea, Buzuleac Sebastian Lucian, Sava Nicu, Roşioru Lenuţa trimişi în judecată (cercetaţi în libertate), tot pentru abuz în serviciu şi obţinere de foloase necuvenite, la fel şi ei salariaţi ai CJ Brăila. Lista funcţionarilor se încheie cu Ştefan Rodica, contabil şef în cadrul Primăriei Vădeni, cercetată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale.
În sectorul privat, sunt trimise în judecată SC "Tancrad" SRL Galaţi şi administratorul acesteia, omul de afaceri gălăţean Stăncic Cristian Cătălin pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi uz de fals. Nici SC "Concivia" SA Brăila şi administratorul său Soare Vasile n-au scăpat, fiind trimişi în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni de instigare la abuz cu obţinere de foloase necuvenite. În fine, ultima în listă este SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, companie în sarcina căreia procurorii DNA au reţinut infracţiunea de instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite.
Interesant de subliniat că în cauză s-a dispus luarea unor măsuri de indisponibilizare a bunurilor inculpaţilor în vederea asigurării reparării prejudiciului. Mai precis, a fost instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Gheorghe Bunea Stancu, Mija Florin, Moisiu Nicolae, Popescu Ionică, Dumitraşcu Jenica, Puia Vasile, Ghenea Georgel, Soare Vasile, SC "Tancrad" SRL Galaţi, SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, SC "Concivia" SA Brăila.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 16 iulie 2009 - 4 august 2010, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila, a aprobat şi a avizat documentaţia în procedurile de achiziţii publice organizate de instituţia pe care o conduce, finalizate cu încheierea a şase contracte. Asta deşi a cunoscut faptul că firmele care au oferit preţurile cele mai mici (criteriul principal de atribuire), au fost descalificate prin interpretarea discriminatorie a condiţiilor tehnice sau financiare.
Potrivit procurorilor, scopul a fost de a atribui lucrările respective firmelor agreate şi anume SC "Tancrad" SRL Galaţi, SC "Concivia" SA Brăila şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, determinând, prin încălcarea atribuţiilor ce-i reveneau în calitate de preşedinte al CJ Brăila şi de ordonator principal de credite, privitor la folosirea şi gestionarea eficientă a fondurilor publice, alături de alţi funcţionari din subordinea sa (membrii comisiei de evaluare a ofertelor) producerea unui prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei la bugetul CJ Brăila. Contractele respective aveau ca obiect efectuarea unor lucrări de asfaltare drumuri - SC "Tancrad" SRL Galaţi şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, respectiv reamenajare/reabilitare spaţii medicale la unităţile spitaliceşti din subordinea CJ Brăila - SC "Concivia" SA. Documentaţia aprobată şi avizată de preşedintele Consiliului Judeţean Brăila consta în notele justificative şi referatele de necesitate în procedurile de achiziţii, precum şi rapoartele aferente acestor proceduri.
SC "Concivia" SA Brăila, una dintre beneficiarele contractelor din bani publici atribuite de CJ Brăila, este administrată de către inculpatul Soare Vasile. Acţionar majoritar la această firmă este SC "Bursagrirom" SA Brăila, care la rândul său, îl are ca acţionar majoritar pe inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, condiţii în care acesta din urmă are o participare indirectă la capitalul SC "Concivia" SA Brăila şi fiind deci, persoană afiliată la aceasta. În aceste condiţii, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a îndeplinit mai multe acte în cadrul procedurilor şi a luat decizii prin care s-au obţinut în mod direct foloase patrimoniale în valoare totală de 1.313.867,72 lei de către SC "Concivia" SA Brăila, societate de la care beneficiază în continuare de foloase.
În calitate de membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice aferente contractelor sus menţionate, inculpaţii Mija Florin, Moisiu Nicolae, Ghenea Georgel, Dumitraşcu Jenica, Popescu Ionică, Mocanu Antoniu Cezar, Puşcă Ionel, Bădescu Mircea, Buzuleac Sebastian Lucian, Sava Nicu, Roşioru Lenuţa, au dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică. Aceasta, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar cele trei firme agreate.
Inculpatul Soare Vasile, în calitate de administrator al SC "Concivia" SA Brăila şi Stăncic Cristian Cătălin, în calitate de administrator al SC "Tancrad" SRL Galaţi, au determinat funcţionarii din cadrul CJ Brăila, membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor, să declare ofertele propuse de SC "Concivia" SA Brăila, respectiv de SC "Tancrad" SRL Galaţi, câştigătoare în procedurile de achiziţii publice finalizate cu încheierea contractelor cu CJ Brăila. Aceasta, ca urmare a descalificării discriminatorie a societăţilor comerciale înscrise în procedurile achiziţiilor publice.
Inculpatul Soare Vasile a declarat că, pentru rezolvarea problemelor care priveau administrarea, în mod direct, a SC "Concivia" SA Brăila, acesta se consulta cu inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, fapt care se petrecea încă din anul 2003.
Inculpatul Stăncic Cristian Cătălin a depus la CJ Brăila, la data de 20 octombrie 2009, un certificatul fiscal eliberat de Primăria Vădeni, prin care se atesta, în mod nereal, că a fost emis pentru SC "Tancrad" SRL Galaţi, în scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor minime de calificare impuse în procedura de achiziţie publică finalizată ulterior cu încheierea unuia dintre contractele care fac obiectul acestui dosar. Certificatul fiscal a fost întocmit şi eliberat de inculpata Ştefan Rodica, în cursul lunii septembrie 2009.
Contracte atribuite "preferaţilor"
Cele şase contracte la atribuirea cărora au fost favorizate cele trei firme agreate de reprezentanţii CJ Brăila se referă la :
- "Lucrări de întreţinere curentă, pe timp de iarnă, a drumurilor judeţene, 2009-2010, Lotul II";
- "Servicii de expertiză tehnică, DALI, PT, DE, CS şi lucrări de reparare şi amenajare imobil situat în Şoseaua Buzăului nr. 3A, Brăila";
- "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în proiectul «Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Brăila - SIMS 3508»";
- "Lucrări suplimentare specifice pentru realizarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale din proiectul «Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Brăila»";
- "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în proiectul Echiparea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila - SIMS 3509";
- "Lucrări suplimentare în proiectul Echiparea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila".
Modul în care au fost organizate licitaţiile şi în care s-au derulat procedurile de achiziţie publică, în perioada 2009-2011, a condus ca, în prezent, SC "Tancrad" SRL Galaţi, SC "Tancrad Construct" SRL Brăila şi SC "Concivia" SA Brăila să deţină monopolul lucrărilor licitate (în sens comun) de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.
Funcţionarii din Dosarul Stancu au averi modeste
Cei 12 funcţionarii publici în cazul cărora procurorii au dispus trimiterea în judecată nu ies în evidenţă în ce priveşte bunurile înscrise în declaraţiile de avere. Există totuşi şi excepţii în care unii dintre ei au acumulat în depozite bancare peste 2 miliarde de lei vechi, sau au cumpărat de-a lungul timpului chiar şi 3 apartamente.
În conformitate cu cele mai recente informaţii postate pe pagina web a CJ Brăila, Ghenea Georgel, consilier la Direcţia Tehnică a instituţiei deţine un teren agricol de 17.500 mp în comuna Traian, un apartament de 50 mp în municipiu şi un autoturism marca Opel, cumpărat în 2012. La capitolul venituri a menţionat un salariu net lunar de circa 1.852 lei.
Puia Vasile are împreună cu soţia două loturi de teren agricol la Valea Cânepii şi la Cazasu cu suprafaţă de aproape 6 ha, un apartament în municipiu şi o Dacia 1310. Are un salariu de aproximativ 2.100 lei net lunar, în timp ce soţia primeşte o pensie de 1.300 lei lunar.
Puşcă Ionel, director executiv al Departamentului Tehnic al CJ Brăila are un salariu lunar de circa 3.200 lei. Împreună cu soţia are un apartament de aproape 47 mp în Brăila şi o Dacia 1310. Are în schimb datorii la 2 bănci de circa 25.000 euro însumat. Soţia, inspector la Primăria Brăila, aduce şi ea un salariu mediu net lunar de circa 1.700 lei.
Cel de-al patrulea inculpat este Dumitraşcu Jenica, cea care a fost până acum 2-3 ani şefa Departamentului Tehnic înaintea lui Puşcă Ionel, pensionară între timp. Femeia a declarat în 2011 că avea un teren extravilan la Vădeni obţinut în urma unei moşteniri, două apartamente în Brăila şi, în plus, mai deţine o casă de locuit, tot în Brăila, moştenită odată cu terenul extravilan. Femeia îşi cumpărase în 2009 o Dacia Logan prin credit de 30.000 lei scadent în 2016. La capitolul venituri, Dumitraşcu a trecut salariul său anual de 43.408 lei şi pe cel al soţului de 141.900 lei ca manager de proiect, la care se adaugă venituri din activităţi independente cumulate în sumă de aproape 83.500 lei din expertize şi asistenţă tehnică oferite de cei doi. În fine, soţul fostei funcţionare a mai încasat şi o chirie anuală de aproape 30.000 lei.
În ce-l priveşte pe Popescu Ionică, consilier în cadrul Biroului de Achiziţii Publice, acesta a trecut în declaraţia de avere doar un apartament de 75 mp, precum şi salariul de la CJ Brăila - aproape 25.700 lei anual, undeva la 2.100 lei lunar.
Mai departe, Moisiu Nicolae consilier superior la CJ Brăila, figurează cu un apartament cumpărat împreună cu soţia şi un Opel - Astra şi a completat la capitolul venituri salariul său de 28.807 lei, iar în dreptul soţiei a trecut suma de 30.785 lei.
Mocanu Antoniu, şeful Biroului tehnic al CJ Brăila: un apartament în Brăila şi încă un apartament în Iaşi, moştenit în 2011 alături de alţi 3 moştenitori, o Dacia, un Opel (moştenire) şi o Skoda, un credit contractat în 2013 de 92.500 lei scadent în 2028 şi un salariu de 46.392 lei la CJ Brăila.
O avere mai consistentă faţă de colegii săi de suferinţă are Bădescu Mircea, consilier în cadrul aceleiaşi instituţii, el menţionând în declaraţia de avere 3 apartamente cumpărate împreună cu soţia, un autoturism marca Opel, două conturi curente în valoare de 64.000 lei, toate dintr-un salariu anual de 40.116 lei, plus 22.800 lei cel al soţiei şi o chirie de aproape 3.700 lei.
La fel de strângător a fost şi Buzuleac Sebastian, consilier superior în cadrul CJ Brăila, care are terenuri în localitatea Vărsătura în suprafaţă totală de circa 1.780 mp, un apartament în Brăila şi o casă de locuit în Vărsătura, toate cumpărate împreună cu soţia, un autoturism marca BMW, şi 5 depozite bancare, în sumă totală de 206.500 lei. În ce priveşte veniturile trecute în declaraţie, este vorba despre salariul său de 29.533 lei plus 43.385 lei din PFA-ul ce-i aparţine prin intermediul căruia prestează servicii de proiectare şi verificări proiecte şi salariul soţiei, angajată la Finanţe, de 34.425 lei.
Cel de-al zecelea funcţionar trimis în judecată de DNA în dosarul Stancu, Sava Nicu, a trecut în declaraţie un apartament în Brăila şi o Dacie Logan, iar ca venituri salariale suma de 14.912 lei şi 10.417 lei - leafa soţiei.
În ce o priveşte pe Roşioru Lenuţa, ultima declaraţie de avere pe pagina web a CJ Brăila datează 2007, document în care a menţionat un apartament cumpărat în 1991, şi un salariu anual la vremea respectivă de 35.107 lei.
În fine, ultimul funcţionar din dosar în cazul căruia procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată este Ştefan Rodica, salariat al Primăriei Vădeni. Ea a completat declaraţia doar pentru un Matiz cumpărat în 2003 şi un salariu anual de 11.923 lei.
Averea lui Stancu
Preşedintele CJ Gheorghe Bunea Stancu deţine, potrivit propriei declaraţii de avere din aprilie 2014, şapte terenuri intravilane în municipiul Brăila, un apartament, trei case de locuit, un spaţiu comercial, dar şi bijuterii în valoare de 13.000 de euro, precum şi patru depozite bancare: două din anul 2009, la BCR Brăila, de câte 61.705 lei, unul tot la BCR Brăila din 2004 în valoare de 746.492 şi unul la Unicredit Ţiriac Bank, în valoare de 735.986, din anul 2012.
La venituri, şeful CJ Brăila a trecut indemnizaţia de preşedinte în cuantum de 55.356 de lei, în timp ce soţia sa, educatoare la o grădiniţă din municipiu, are venituri de 26.044 lei.
Potrivit declaraţiei de avere, oficialul nu are datorii, nu a primit cadouri şi nici nu a beneficiat de servicii sau alte avantaje în mod gratuit.
Firma "Tancrad Construct" Brăila a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 25,5 milioane lei şi un profit de 0,49 milioane lei, în timp ce "Tancrad" Galaţi a avut afaceri de aproape 240 milioane lei şi un profit de 12,3 milioane lei. În fine, "Concivia" Brăila a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 26,5 milioane lei iar când a tras linie a rămas cu un profit de doar 0,36 milioane lei.
