• firmele care au prins contracte profită de iarna blândă şi îşi fac treaba în regim intensiv, nu mai puţin de 12 şantiere fiind în lucru pe raza judeţului • investiţiile în repunerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii brăilene se ridică la circa 500 milioane de lei, judeţul nostru stând foarte bine la acest capitol
După 1990 s-a ales praful de sistemele de irigat din România, din cauza furturilor, a distrugerilor dar şi a măsurilor aberante care au dus la dezmembrarea fostelor societăţi şi sisteme de irigat. Lipsa forţei muncă, înstrăinarea utilajelor specifice şi atelierelor de reparaţii, păguboasa externalizare a serviciilor şi preţul exorbitant al apei de irigat, costul cu energia electric, toate acestea au accentuat şi ele declinul dramatic din domeniul îmbunătăţirilor funciare. Treptat, însă, lucrurile au reintrat pe făgaşul normal în acest domeniu strategic pentru agricultură. Iar gratuitatea apei la irigat a fost prima gură de oxigen şi un motiv serios pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi cele 120 Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă (OUAI) din Brăila, pentru federaţia de profil şi fermierii agricoli să scape de secetă acest mare grânar al ţării care este judeţul nostru. Tonul l-a dat Insula Mare a Brăilei, au venit apoi sumele mari atrase în judeţ, de la Banca Mondială şi prin Programul Naţional de Irigaţii, sprijinul deosebit primit în ultimii ani de la Ministerul Agriculturii, iar prin cele aproape 90 de proiecte (cele mai multe din ţară) depuse de OUAI la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor din România (AFIR) s-a readus Brăila pe locul unu în România la irigat, ţinta posibil de atins fiind, precum înainte de 1990, suprafaţa de 280.000 hectare. Însă aici nu se poate ajunge doar prin zecile de proiectele OUAI pentru reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea infrastructurii secundare de irigaţii (SRPA; ploturi, canale, antene etc), fiind necesare investiţii de amploare şi la infrastructura principală: marile staţii, aducţiuni şi canale - afectate de o puternică uzură fizică şi morală, energofage, deci păguboase şi neperformante - acestea fiind construite în anii '60, '70 şi '80.
Aşa s-a trecut la deschiderea a 12 şantiere de investiţii, pe tot cuprinsul judeţului, unde lucrul nu s-a interupt nici pe durata acestei ierni calendaristice. Ele continuă seria modernizărilor de la Spiru Haret, Lacu Rezi, Terasa Viziru etc. O reuşită deosebită este al doilea ciclu de viaţă şi modernizarea staţiei de la Valea Encii, destinată scoaterii definitive de sub imperiul apelor şi băltirilor a 30.000 hectare de teren agricol. Investiţiile din aceşti ani însumează 500 milioane lei, accentul fiind pus acum pe marile staţii, fixe şi plutitoare, de la Dunăre. Una dintre acestea este celebra IM Gheorghiu, de la Spiru Haret, construită în anii 1974-1975, staţia având un debit de 168 mc/secundă, aproape cât al râului Siret. Când am ajuns la acest şantier, imaginea era una şocantă: conducte uriaşe ciuruite de rugină şi făcute praf, de parcă ar fi fost “bombardate ca la Cotul Donului”, spunea cineva. În constrast, însă, şi dătător de speranţă, şantierul unde circa 30 de constructori (serioşi şi profesinişti, din Galaţi) montau utilaje noi, ultramoderne, aparatură de automatizare etc.
Amănunte suplimentare am obţinut de la ing. Vasile Turcitu, director general ANIF Brăila, care ne-a acordat un scurt interviu:
- Lucru deosebit este că la IM Gheorghiu au intrat în reparaţii şi primele două staţii/nave plutitoare, urmând cât de curând încă două, din cele 7 existente. Staţiile se repară la un şantier naval privat din Brăila şi fiecare dintre acestea dispune de 6 agregate de pompare, cu un debit de 3,33 mc/sec/agregat, iar motoarele au o putere de 450 kwh. În paralel, la Dunăre se lucrează la decolmatarea nişei de la km. 221, prin evacuarea a circa 80.000 mc de pământ. Vechile conducte, cu un diametru foarte mare (de 900 – 2000 mm) au fost înlocuite cu altele noi, metalice şi protejate la interior şi exterior cu un material plastic deosebit. De asemenea, s-a procedat la consolidarea a 22 metri de mal împotriva eroziunii, iar pe canalul magistral s-au efectuat, pe tronsoane, lucrări de placări, înlocuiri de dale şi impermeabilizare.
- Aminteaţi de gradul de automatizare al zestrei tehnice…
- Este unul foarte mare, de 98%, cu o instalaţie electrică şi dotări electronice de ultimă oră, care sporesc considerabil gradul de siguranţă în exploatare, ridică performanţele agregatelor şi reduc consumul de energie electrică, aşa cum, de fapt, se întâmplă peste tot în judeţ unde avem şantiere în lucru. Tot asemănător cu ce se întâmplă la IM Gheorghiu are loc reabilitarea corpurilor de clădire, iar iluminatul exterior, “stins” de ani de zile, este acum unul cu leduri, ca la oraş… Da, cele două canale magistrale care pleacă de la Dunăre, asigură apă până la capătul judeţului: unul pentru 42.000 ha din Terasa Viziru (construit în anul 1972), iar celălalt este destinat amenajării Brăila –Ialomiţa, cu 205.000 ha, din care 78.000 ha în judeţul vecin.
- Deficitul de apă din sol îi îngrijorează serios pe fermieri, unele culturi au fost compromise, iar temperaturile ridicate din aceste zile sporesc amploarea secetei…
- Tocmai de aceea, pentru a veni oricând în sprijinul fermierilor, din 1.205 km canale, avem deja 860 km de canale pline cu apă, iar investiţiile despre care aminteam anterior au ca termen de punere în funcţiune data de 30 aprilie 2020. Posibil de devansat, cât vremea ne permite să lucrăm. Iată despre ce investiţii este vorba: 1) SRPA km 190, plus canale de alimentare, pentru 700 ha la Tichileşti; 2) SRPA Gropeni, 46.000 ha ; 3) Terasa Viziru, 21 km canale şi 32.658 hectare. Punctual, pe 4 km de canal de aici se lucrează la decolmatare şi turnare de peree în câmp continuu.
- Spuneaţi că veniţi şi cu alte noutăţi pentru fermieri…
- Pentru Campania 2020, ANIF Brăila are în program repunerea în funcţiune (prin reabilitare şi revizii) a 24 staţii de bază, care preiau apă din Dunăre, Buzău şi Siret – dar şi a 30 staţii de repompare, pentru a asigura apa solicitată de cele 120 OUAI din judeţ, dar şi pentru societăţile comerciale care solicită apă pe bază de contract.
Vom reveni şi cu alte aspecte de maximă importanţă din activitatea ANIF şi în avantajul fermierilor.
