Lejeritatea cu care ex-baronul PSD Gheorghe Bunea Stancu angaja cheltuieli din bani publici fără a ţine cont de legislaţie, de norme şi chiar de bun simţ se pare că a dăunat grav Sănătăţii brăilene. Contracte pe care numai Stancu le ordona, aşa cum îi dicta interesul, au ajuns, la scurt timp după încarcerarea şi debarcarea lui din fruntea Consiliului Judeţean, să se transforme în pietre de moară, ce trag în jos zeci de oameni din instituţiile publice subordonate CJ-ului, oameni care n-au avut acces la informaţiile specifice procedurilor de achiziţii publice.
Se întâmplă, acum, ceea ce însuşi Stancu Bunea cobea: "Voi trage pe mulţi după mine!". Se întâmplă, de fapt, ca toţi aceia care au semnat "ca primarul", dar n-au vrut să se pună împotriva lui Stancu şi chiar au închis ochii, să răspundă pentru faptele lor, unele pe care nu le-au comis, poate, dar le-au antamat.
Este aici vorba despre o serie de contracte de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, contracte ce s-au dovedit a fi încheiate "cu picioarele". Un exemplu în acest sens este contractul pentru serviciul de pază şi protecţie. Pe vremea lui Stancu, pe 21.08.2012, spitalul a semnat un contract cu SC Protect Privat Security SRL, pentru un an, cu o valoare de peste 420.000 lei fără TVA. "Contractul a fost prelungit prin două acte adiţionale. Primul act adiţional a fost încheiat până la sfârşitul anului 2012, iar al doilea până la finalizarea procedurii de achiziţie publică, adică până în 2014", ne-a declarat dr. Alina Neacşu, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Umblă vorba că "Protect Privat Security" ar aparţine lui Cornel Muşat, fostul karateka înregimentat cândva pe la Jandarmi, dar, potrivit ONRC, firma aparţine unui anume Nicu P. Mihai, din Chiscani, dar este în insolvenţă, motiv pentru care are lichidator judiciar numit de Casa de Insolvenţă Grădinariu din municipiu.
Contract "ilegal" care continuă, tot cu un terţ falit
Cu prilejul controlului efectuat la Brăila, Ministerul Sănătăţii a constatat că "în mod nejustificat, unitatea a normat şi înscris în statele de funcţii şi un număr de cinci posturi de portar pentru structura Unităţii de Primire a Urgenţelor, în condiţiile în care spitalul a externalizat serviciul de pază, având contract de prestări servicii cu SC Protect Privat Security SRL. (...) S-a constatat o deficienţă importantă în derularea procesului de achiziţii publice privind serviciile de pază. Menţiunea privind durata de un an a contractului contravine Legii 500/ 2002, potrivit căreia execuţia bugetară se încheie la 31 decembrie a fiecărui an, iar creditele bugetare neutilizate sunt anulate de drept".
În plus, ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioadă în care se ştie că bunul, lucrarea sau serviciul nu vor putea fi executate, recepţionate şi plătite până la 31 decembrie. "Având în vedere că acel contract nu are suport legal, încetându-şi efectele la 31.12. 2012, cunoscând acest fapt, spitalul a întocmit un act adiţional la 30 august 2013 şi un altul la 30.12.2013, cu articolul unic: Durata prezentului contract se prelungeşte până la finalizarea procedurii de achiziţie publică, respectiv 20.03.2014", se arată în raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii.
Procedura de achiziţie publică a fost, de asemenea, întocmită greşit, prin licitaţie publică, pentru valoarea de 1.406.398,66 lei fără TVA, pentru o perioadă de doi ani, în condiţiile în care spitalul nu are un buget multianual. Mai mult, la data de 28.11.2014, SC Protect Privat Security SRL a comunicat spitalului faptul că va intra în procedură de faliment începând cu data de 4. 12. 2014.
Achiziţii făcute hei-rupist şi proceduri îngreunate intenţionat
"În luna martie 2014 a fost demarată procedura, dar aceasta a fost contestată, suspendată, reluată şi iarăşi contestată. În urma respingerii ca nefondată a ultimei contestaţii de către Curtea de Apel Galaţi din 6.11. 2014, Spitalul Judeţean de Urgenţă a reluat procedura, dar fiindcă până la data de 19.11. 2014 nu s-a înscris niciun operator economic în SEAP, procedura s-a anulat automat. În 2015, spitalul a publicat de două ori anunţul de atribuire, dar nu s-a prezentat niciun ofertant, iar după al treilea anunţ a fost depus un plic cu ofertă după data limită", ne-a comunicat dr. Alina Neacşu, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Ministerul a găsit că procedura de achiziţie publică a fost voit îngreunată, "dovadă de exces de zel", prin alegerea "licitaţiei deschise on line" ca formă de ofertare. Procedura a fost prelungită tocmai din cauza numeroaselor hârtii pe care spitalul s-a străduit să le întocmească în mod nejustificat pentru a explica alegerile făcute, timp în care s-au suspendat procedurile. Chiar firma Protect Privat Security a contestat procedurile demarate de spital. Între timp, unitatea medicală - prinsă în mrejele stufoasei Ordonanţe 34/ 2006 - privind achiziţiile publice - a continuat să achite facturi către Protect Security, firmă care, la rându-i, a subcontractat serviciile. Ieri, când reporterii noştri au vizitat spitalul, la pază erau vreo patru indivizi care purtau uniforme inscripţionate cu "Iadage Guard Service Group" (IGSG). Întrebaţi despre această schimbare de situaţie şi despre apariţia acestui terţ, reprezentanţii spitalului ne-au transmis: "Iadage Guard Service Group are un contract de subcontractare prestări servicii pază cu Protect Privat, contract din 03.12. 2014, nu cu spitalul".
Faza e că nicio lege din ţara asta nu permite subcontractori în cazul unui contract cu instituţiile publice de calibrul spitalului. Ba mai mult - surpriză!- această firmă IGSG este şi ea în faliment. Se pare că n-a notificat spitalul, dar, potrivit ONRC, firma respectivă a intrat în procedură de reorganizare judiciară, iar de pe 15.10.2015 nu mai are nici sediu, contractul de comodat încheiat în acest sens de asociatul majoritar, cu 90%, Elena Toncea, fiind anulat de drept. Aici, deşi gurile rele spuneau că patron ar fi acelaşi Cornel Muşat, cu care n-am reuşit să luăm legătura, asociaţi sunt Elena Toncea (din Însurăţei) şi Marian Ilie, cu 10%, iar administratori sunt Paula Puiu şi administrator judiciar Cătălin Lăzărescu. Important de precizat: înainte de acceptarea unei oferte se verifică bonitatea firmei, iar dosarul achiziţiei trebuie să conţină istoricul companiei câştigătoare pentru ultimii trei ani, ani în care trebuie să se demonstreze profit, cifră de afaceri şi rulaj.
Când doi se ceartă, DIOP pierde
De menţionat că, după debarcarea lui Stancu, cel puţin pentru această procedură, "spitalul a cerut sprijinul Consiliului Judeţean şi Poliţiei Locale, dar Poliţia Locală nu a putut asigura un disponibil de 49 de persoane", se mai arată într-o notă formulată de SJU pentru "Obiectiv- Vocea Brăilei". Prin urmare, SJU a continuat procedura aşa cum s-au priceput oamenii săi: procedura de licitaţie finalizată pe 19.05. 2015 a fost câştigată de SC DIOP Security SRL Brăila, care a refuzat să semneze contractul de prestări servicii pentru că nu a fost de acord să constituie garanţia de bună execuţie, respectiv 10% din valoarea contractului", ne-au mai spus reprezentanţii spitalului.
Astfel, s-a ajuns la un proces. Pe 23 iulie 2015, instanţa a obligat spitalul să încheie contractul "după constituirea garanţiei de bună execuţie". De fapt, DIOP trebuia să facă un cont cu peste 90.000 de lei şi să-l pună la dispoziţia SJU. "Nu facem asta, am dat în judecată şi am câştigat, dar spitalul a făcut recurs, apoi apel. Nu se face aşa. De obicei se face plata garanţiei de bună execuţie în trei luni de la încheierea contractului, noi aşa am mai făcut şi am avut multe contracte, ne opreau garanţia de bună execuţie din primele trei facturi", a susţinut, pentru "Obiectiv", Tudorel Arbunea, patronul DIOP Security, consilier municipal UNPR.
De fapt, până şi instanţa de apel a impus firmei DIOP să constituie acea garanţie de bună execuţie, numai că DIOP n-a făcut-o şi acum stă pe bară. Cert este că nu va putea încheia un contract pentru doi ani, aşa cum se preconizase iniţial, fiindcă spitalul n-are buget multianual, dar nici un contract pentru un an, cel puţin nu acum, înainte de încheierea exerciţiului financiar de la 31 decembrie. "Cum? Dar eu mă aştept să închei contractul aşa cum s-a stabilit. Nu mă interesează cum au încheiat ei contractele cu Cornel Muşat, eu n-am avut contracte de pe vremea lui Stancu şi nici nu vreau să ştiu de ce a băgat Muşat atâtea firme în faliment. Ştiu că aşa se încheie, se dă garanţia de bună execuţie după semnarea contractului şi treptat", a mai spus Tudorel Arbunea. Întrebat câte contracte cu instituţii publice a avut în care n-a plătit garanţia de bună execuţie înainte de încheierea contractului, Arbunea n-a dorit să detalieze, dar a susţinut cu fermitate că "multe".
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 34/ 2006, privind achiziţiile publice, constituirea garanţiei de bună execuţie se reglementează prin actele de atribuire, iar momentul constituirii garanţiei de bună execuţie reprezintă, de fapt, momentul începerii contractului. În cazul contractelor cu bani publici, care au o valoare mai mare de 30.000 de lei, garanţia de bună execuţie se constituie obligatoriu înainte de începerea contractului, chiar este clauză la contract. Vom reveni.
