Conceptul „parchezi ca un bou”, devenit viral în mediul online, după ce a atras mii de partizani din întrega ţară, pare deja depăşit la Brăila. La noi, „parchezi ca un bou” e aproape sinonim cu normalitatea. Deja, cine vrea să iasă în evidenţă e “obligat” să evite tiparul acesta învechit şi să impună “reguli” noi. Să-ţi laşi maşina aiurea prin staţii, intersecţii, în zone interzise sau pe locuri destinate persoanelor cu handicap, să împiedici vizibilitatea sau ieşirea altor vehicule din parcare, să ocupi două locuri deşi marcajele se văd din avion, sunt de mult “fumate”, nu mai prezintă niciun interes monden. În trend acum e să sfidezi – ceilalţi şoferi, pietonii, autorităţile, poliţiştii – practic, să dai dovadă de tupeu maxim. Bineînţeles, asta nu-i chiar la îndemâna oricui, căci, pe lângă tupeu mai sunt câteva ingrediente absolut necesare: o maşină bengoasă, un nume cunoscut, un comportament de boss asezonat cu nişte ţoale adecvate, precum şi, evident, un card grăsuţ, care să-ţi permită o prezenţă constantă în anumite locuri de fiţe, astfel încât chelnerii şi ceilalţi consumatori, să ştie, iar dacă nu să-i faci curioşi să afle, cine eşti şi ce poţi. Curiozitate adusă la cote maxime dacă, în trecere printre mese, printre celelalte maşini, mai şi arunci peste umăr, în zeflemea, că e în regulă cum ai parcat, nu-i nicio problemă, ai poliţia, primăria şi pe nu mai ştiu cine la degetul mic.
Evident, de foarte multe ori cocalarul exagerează, altfel n-ar mai fi cocalar veritabil, dar, nu ştiu cum se face că, de la fel de multe ori, poliţia, primăria şi nu mai ştiu cine chiar par aservite unor astfel de indivizi. Modul în care autorităţile reacţionează în astfel de situaţii, chiar nu face altceva decât să întărească acest “mit” al “invincibililor” de bani gata.
Un exemplu concret, scuarul de lângă staţia de tramvai de la Bulevardul Independenţei, intersecţia cu Calea Călăraşilor, respectiv blocarea accesului autoturismelor prin amplasarea jardinierelor, o iniţiativă nu doar corectă, ci şi necesară, scăpată însă din mână pe drum. Căci privind în urmă constatăm că “lupta” aia aprigă cu şmechereala şi nesimţirea s-a terminat în realitate odată ce şi ultima jardinieră a fost amplasată la locul ei. La doar câteva zile după ce muncitorii şi autorităţile şi-au terminat treaba, cocalarii şi-au reluat şi ei obiceiul şi şi-au etalat din nou “be-em-we-urile” la locul binecunoscut, fix pe lângă jardiniere, încurcând mai mult ca înainte circulaţia. Că nu li s-o împiedica lor tupeul de nişte glastre un pic mai mari!
Culmea însă, în ciuda războiului declarat nicio autoritate nu a spus, zile la rând, nici “pâs”. Timp de două săptămâni, Poliţia Locală nu a dat nici măcar o amendă, pentru că, vezi Doamne!, efectivele au avut alte misiuni, iar în timpul patrulărilor – multe, puţine câte or fi fost, dar mai ales când - “nu am observat maşini parcate lângă jardiniere, pe partea carosabilă”.
Cu o aşa abordare, tu, brăileanule, om normal, cu frică de lege, ce să înţelegi?! Nu îţi vine să spui, pe bune: “Frate, ăştia chiar îi au la degetul mic!”... Mai ales când vorbim de personaje cunoscute şi controversate precum beizadeaua de Alexandru Popa, fiul primarului din Cireşu, mare vedetă pe internet, fix pentru atitudinea aceasta de “atoatestăpânitor” al Cireşului, Făureiului şi, mai nou, iată, al scuarului din intersecţia Independenţei cu Călăraşi. Că dacă tot a fost taică-su la un pas de a ajunge deputat!...
