Mergi la conţinutul principal

Operaţiunea «NUP»

Apariţia noilor coduri şi aplicarea legii penale mai favorabile au făcut ca, din cele peste 6.000 de dosare soluţionate de procurori, doar 173 să fie finalizate prin rechizitoriu. Pentru 826 de dosare s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, iar în cele mai multe cauze instrumentate, 5.355 la număr, s-a dispus clasarea urmăririi penale. Practic, 97,27% din totalul dosarelor instrumentate de procurorii brăileni în perioada ianuarie - iunie 2014 au fost soluţionate prin netrimitere în judecată. Motivele pentru care există atât de multe cauze clasate sau în care s-a renunţat la urmărirea penală ne-au fost explicate de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, Georgica Ciuciumiş.
"Pentru faptele săvârşite în perioada 2004-2009, spre exemplu, majoritatea furturi mărunte, s-au redus limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, astfel că, în mod firesc, a intervenit termenul prescripţiei răspunderii penale. Acesta se raportează la pedeapsa prevăzută de lege", a precizat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.
Dacă până la intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală pentru furtul calificat pedeapsa era cuprinsă între 3 şi 15 ani, iar termenul de prescripţie era de 10 ani, acum, pentru aceeaşi infracţiune, termenul de prescripţie s-a redus la jumătate. Este şi motivul pentru care, în primul semestru al anului, numai la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila au fost 1.079 de cauze soluţionate prin prescripţia răspunderii penale.
Alte dosare au fost soluţionate prin clasare, şi aici pot fi enumerate cauzele înregistrate în urma apelurilor la 112 dar care nu au fost urmate de o plângere penală. În alte cauze, părţile vătămate şi-au retras plângerea penală şi atunci procurorii au fost nevoiţi să dispună clasarea, care ar fi echivalentul neînceperii urmăririi penale de odinioară sau al încetării urmăririi penale.
În alte dosare, s-a dispus renunţarea la urmărire penală, potrivit reglementărilor noului Cod de procedură penală, neexistând "interes public". În această categorie intră infracţiunile prin care s-a cauzat un prejudiciu redus, infracţiuni de ameninţare, distrugere etc. În vechile coduri, astfel de cauze erau soluţionate prin aplicarea unei sancţiuni administrative.

A pierdut telefonul mobil şi a făcut plângere penală!

Prezentăm, spre exemplificare, una din miile de cauze penale în care procurorul a dispus clasarea, în baza prevederilor noilor coduri.
La propunerea poliţiştilor care se ocupau cu cercetarea penală - şi care au argumentat totul într-un referat - în ziua de 21 iulie 2014, procurorul V. G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a dispus clasarea cauzei privind infracţiunile de violare de domiciliu şi furt calificat, prevăzute de art. 224 şi art. 228 - 229 din noul Cod penal, fapte comise în noaptea de 27/28 septembrie 2005 în dauna părţilor civile G.G. şi A. S., întrucât a intervenit prescripţia penală. Propunerea poliţiştilor a fost făcută în baza prevederilor noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală.
Un caz recent în care procurorii au dispus renunţarea la urmărirea penală este cel al brăilencei E.C. care, la data de 26 aprilie 2014, a sesizat poliţia pe motiv că "o persoană necunoscută şi-a însuşit un telefon mobil în valoare de 310 lei, bun pe care l-a pierdut în împrejurări necunoscute". Iniţial, poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale pentru însuşirea bunului găsit, infracţiune prevăzută de art. 243 Cod penal, însă cercetările efectuate nu au condus la identificarea presupusului autor. "În raport de faptul că pedeapsa prevăzută de lege în astfel de cazuri este de până la 7 ani, de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit şi de urmarea produsă, apreciez că nu există interes public în urmărirea infracţiunii pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale", a precizat procurorul care s-a ocupat de caz şi care a dispus renunţarea la urmărirea penală având ca obiect însuşirea bunului găsit.
Alt caz de renunţare la urmărirea penală - de data aceasta autorul infracţiunii fiind identificat - este cel al suspectei I.P. (termenul de învinuit nu mai este folosit), cercetată pentru furt.
Astfel, la data de 5 martie 2014, poliţia a fost sesizată de către partea vătămată B.T. cu privire la faptul că, în perioada 20 februarie - 5 martie 2014, persoane necunoscute i-au sustras din casă o maşină de cusut electrică. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că autorul faptei este suspecta I.P., la domiciliul căreia a fost găsit bunul sustras (cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate pe 7 martie 2014). I.P. a recunoscut săvârşirea faptei.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară, valoarea bunului sustras este de 28,5 lei, iar păgubita a declarat că nu solicită despăgubiri, pentru că şi-a recuperat maşina de cusut.
"Constat că nu există interes public în urmărirea infracţiunii pentru care s-a dispus urmărirea penală", a precizat procurorul care, în final, a dispus renunţarea la urmărirea penală.
Cândva, se aprecia că fapta comisă nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, însă acum termenul folosit este cel de "interes public". În cazul prezentat, un argument în favoarea renunţării la urmărirea penală este acela al prejudiciului redus (care a şi fost recuperat). Pentru 28,5 lei, statul ar fi cheltuit mult mai mult, plătindu-i pe cei care s-ar fi ocupat de anchetă.

Milioanele infractorilor

Rata criminalităţii în semestrul I 2014 a fost de 62 de inculpaţi trimişi în judecată la 100.000 de locuitori, adică 222 de inculpaţi la populaţia totală a judeţului, de 356.653 locuitori.
Din cei 222 de infractori trimişi în judecată, 40 au comis infracţiuni contra persoanei, iar 84 infracţiuni contra patrimoniului. Alţi 62 de indivizi au fost daţi pe mâna Justiţiei pentru infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Pagubele pricinuite de infractorii trimişi în judecată în primele şase luni ale anului au depăşit 6,8 milioane de lei şi 8.400 de euro. Pentru recuperarea prejudiciilor, procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător pe bunuri în valoare de 1.677.662 lei.
Afară de activităţile de urmărire penală proprie şi supravegherea cercetărilor efectuate de către poliţia judiciară, procurorii au participat activ la şedinţele de judecată. În primele şase luni ale anului, procurorii din sectorul judiciar au participat la judecarea a peste 4.600 de dosare penale, faţă de aproape 3.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pe lângă toate acestea, cei 22 de procurori brăileni au avut de soluţionat peste 700 de plângeri, cereri, memorii şi sesizări depuse la sediile parchetelor de către justiţiabili, de la începutul anului.

300 de dosare rezolvate/cap de procuror

Cu statul de funcţii ocupat în proporţie de 66% şi având de instrumentat mii de cauze înregistrate cu AN (autori necunoscuţi), cei 22 de procurori de la parchetele brăilene au făcut faţă avalanşei de dosare, soluţionând peste 6.300 dintre acestea (din totalul de 17.912) şi trimiţând în judecată 222 de inculpaţi.
"În semestrul I al anului, activitatea la parchetele de pe raza judeţului s-a desfăşurat în condiţiile unei lipse acute de magistraţi procurori. Deşi statele de funcţii prevăd un număr total de 33 de procurori, la toate unităţile şi-au desfăşurat activitatea 22 de procurori. Au fost depuse eforturi susţinute pentru aplicarea dispoziţiilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, pentru soluţionarea unor probleme de drept. Chiar şi în condiţiile deficitului de personal, procurorii şi-au desfăşurat activitatea cu mare responsabilitate, obţinând rezultate bune şi foarte bune", a precizat magistrat Mariana Ion, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.
Situaţia este cu adevărat critică la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, unde au activat doar opt procurori, în loc de 14, cât prevede schema de personal, iar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila au fost nouã procurori în activitate, în loc de 13.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro