Administraţia Simionescu recidivează cu o nouă decizie de a aduce la condiţii de trai similare Evului Mediu sute de familii din municipiu: i-a lăsat fără apă rece la robinet. Este vorba despre brăilenii care locuiesc în blocurile 25 şi 25bis din Obor, dar şi în blocul 12 din Viziru 1, în cazul cărora operatorul de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii a trecut la debranşarea de la reţeaua publică în paralel cu montarea unor cişmele publice. Cel mai grav, au fost debranşaţi la grămadă şi proprietarii care erau cu plata la zi a întreţinerii şi nu au nicio vină în afară de aceea că au avut proasta inspiraţie să cumpere apartamente în acele blocurile. Acum, cu toţii sunt nevoiţi să-şi care apă cu găleţile de la cişmelele montate de CUP "Dunărea". Una dintre asociaţiile de proprietari debranşate a reuşit ieri să vireze aproape jumătate din suma pe care trebuia să o achite în luna ianuarie, însă până la închiderea ediţiei nu a reuşit să determine reluarea furnizării apei prin reţeaua de bloc. Operatorul de apă-canal - unde să nu uităm că acţionari principali sunt Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean! - îşi menţine ameninţarea de a aplica măsura extremă, imediat ce constată că nu se respectă graficele de plăţi. La presiunea publică, administraţia Simionescu a lansat în dezbatere publică un proiect de regulament, care va permite pe viitor întreruperea doar a apartamentelor cu datorii. Există însă un mare impediment aici: soluţia tehnică propusă va putea fi aplicată doar pe cheltuiala proprietarilor, undeva la circa 500 - 600 lei per apartament. Îi vedeţi pe rău-platnici să scoată bani din buzunar ca să-i debranşeze mai uşor doar pe ei? În tot acest timp, CUP "Dunărea" raportează an de an profituri imense, de ordinul sutelor de mii de euro, din prestarea unui serviciu public cu regim de monopol. Şi atunci se ridică întrebarea: de ce nu investeşte în montarea de instalaţii pentru debranşarea doar a rău-platnicilor, pe cheltuiala proprie?
Administraţia publică locală condusă de Aurel Simionescu şi Gheorghe Bunea Stancu împreună cu Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila lovesc din nou: două blocuri din Obor şi încă unul din Viziru 1 au fost lăsate încă de marţi, 25 februarie, fără apă potabilă la robinetele din apartamente. Motivul, asociaţiile de proprietari de care aparţin blocurile 25 şi 25bis din Obor, având în total 5 scări şi blocul 12 din Viziru 1 cu 7 scări, numărând împreună peste 200 de apartamente, nu şi-au respectat angajamentele de plată la facturile de apă-canal aferente lunii ianuarie. Aşa că locatarii acestor blocuri s-au trezit marţi dimineaţă cu echipele de la CUP "Dunărea" venite să întrerupă furnizarea apei prin reţeaua de bloc şi să le monteze cişmele publice în curtea blocului. Orice încercare a locatarilor de a-i îndupleca a fost sortită eşecului: salariaţii aveau ordine precise.
"Marţi au oprit apa din cauza celor care nu au plătit. Sunt vreo trei pe scara mea, iar datoria am înţeles că e de vreo 600 de milioane. Suferim toţi din cauza celor care nu-şi plătesc întreţinerea! Iar ăştia care trebuie să plătească nu sunt oameni săraci, chiar au bani. Unul are societate comercială, unuia îi intră în casă trei salarii, chiar ar putea să plătească. Poţi să te cerţi cu ei?", s-a plâns unul dintre locatarii de la asociaţia din Obor.
Aşa cum rezultă din listele de întreţinere aferente lunii ianuarie afişate la avizier, la blocul 25bis, restanţe mari au familiile Ţigău - 991,55 lei, Zaharia - 1.147 lei şi Ştirbu - 1.134 lei, toate de la scara 1, familiile Lascu - 880,7 lei, Baidoc - 1.070,3 lei, Smeianu - 1.386,2 lei şi Curte - 462,5 lei, de la scara 2 şi, în fine, de la scara 3 cea mai mare restanţă aparţine familiei Antoche - 663,1 lei. Pentru blocul 25, restanţe notabile înregistrează familiile Sava - 2.397,9 lei, Voineagu 1.119,7 lei, Mistreanu - 1.407,6 lei, Stănescu - 638,6 lei, Dosoftei - 2.190,6 lei, Ionescu O. - 984,6 lei pentru apartamentul 27 şi 660,3 lei pentru apartamentul 29, unde figurează proprietar tot Ionescu O. şi familia Bejan cu 601,25 lei.
"Nu ştiu cât au ceilalţi datorie, eu nu am restanţe. Sunăm la un avocat, îi dăm în judecată şi pa!", a venit cu o soluţie un alt proprietar de la asociaţia din Obor.
"Îşi bat joc de noi că suntem bătrâni!"
La blocul 12 din Viziru 1, având nu mai puţin de 7 scări,situaţia este şi mai disperată deoarece una dintre cele mai mari datorii o înregistrează o femeie care, potrivit vecinilor, trăieşte din mila trecătorilor şi a acumulat restanţe de peste 300 milioane de lei vechi. "O femeie care stă la etajul 4 are o datorie imensă, de 300 - 400 de milioane de lei vechi. Nu are uşă, nu are geamuri, cară toate gunoaiele în casă", s-a plâns unul dintre vecinii de bloc.
Iată că din cauza acestui proprietar, precum şi a altora care au datorii de ordinul zecilor de milioane de lei vechi, un întreg bloc numărând peste 100 de apartamente a rămas fără apă rece, iar proprietarii, mulţi dintre ei bătrâni, sunt obligaţi să-şi care apa cu bidoane şi găleţi de la cişmeaua din grădina imobilului. "Suntem oameni bătrâni, nu mai avem putere poate nici să cărăm o găleată cu apă de la cişmea până în casă! Mai mare ruşinea! Ne-am certat ieri cu ăia care au venit să ne oprească apa. Nu ne-au anunţat! Să le fie ruşine, domle! Îşi bat joc de noi că suntem bătrâni!", a spus cu năduf unul dintre proprietari. "Suntem pensionari, ne chinuim! Venim să luăm apă, cărăm de bidoane până în casă, iar doamna care a mâncat banii stă bine-mersi în casă! Lumea e proastă că nu intră peste ea în casă!", l-a completat un alt pensionar. La fel de indignat s-a arătat şi un alt vecin de la scara 4: "La cele 7 scări e o singură cişmea. Ne-au oprit apa pentru că avem datorii. Ne-a zis administratora că am avea 3 miliarde de lei vechi datorie, din care 2 miliarde de lei numai la apă, plus gunoi şi altele. Noi ducem lunar bani pentru a mai acoperi din datorii, dar problema e că tot noi, cei buni platnici, suntem singurii care plătim. M-am întâlnit dimineaţă cu o doamnă care are datorie 46 de milioane lei vechi datorie, am întrebat-o când are de gând să mai plătească şi mi-a răspuns «Încet, încet, că mă doare capul. Eu sunt bolnavă, nu strigaţi aşa! O să plătesc eu!». Nu vrea să plătească, bani are".
AP 46 nu a achitat niciun leu în contul datoriei
Potrivit informaţiilor prezentate de către CUP "Dunărea", în cazul AP 46 care administrează blocul 12 din Viziru 1, asociaţia trebuia să plătească în luna ianuarie suma de 6.844 lei reprezentând consumul de apă aferent unei luni plus cota parte din datoria istorică eşalonată în 12 tranşe. Pentru AP 442 de care aparţin blocurile 25 şi 25bis din Obor, suma de plată pe ianuarie era de 6.320 lei. "La asociaţia din Viziru 1 nu s-a făcut nicio plată în contul sumei de 6.844 lei, în timp ce asociaţia din Obor a plătit suma de 3.100 lei în cursul acestei zile (miercuri, 26 februarie - n.r.). Dacă cele două asociaţii vor achita sumele respective, imediat se va trece la rebranşarea blocurilor", ne-a comunicat CUP "Dunărea" prin compartimentul de relaţii cu presa. Informaţia a fost confirmată şi de către primarul Aurel Simionescu: "Am fost informat cu privire la situaţia celor două asociaţii de proprietari, iar faptul că una dintre ele nu a făcut nicio plată denotă un anumit tip de comportament cu care în mod evident nu suntem de acord şi nu îl încurajăm. Aşa cum am spus de fiecare dată, brăilenii trebuie să înţeleagă că au obligaţia de a plăti ceea ce consumă, că nu vine nimeni să le plătească datoriile". Întrebat de ce sunt debranşaţi odată cu proprietarii rău-platnici şi cei care sunt la zi cu întreţinerea, sursa citată a precizat că s-a făcut un demers pentru a se remedia acest neajuns. "Pe pagina web a municipalităţii, precum şi pe cea a CUP Dunărea este pus în dezbatere publică un regulament privind individualizarea la nivel de apartament a prestaţiilor pe serviciul public de apă-canalizare. În fapt, este vorba despre formula aplicată blocurilor ANL, precum şi a celor construite pe Ordonanţa 19/1994 având contorii individuali montaţi pe casa scării. În astfel de situaţii este posibilă întreruperea apei doar la apartamentele cu probleme. Trebuie plecat de undeva în lupta cu mentalitatea unora dintre proprietari, care pur şi simplu refuză să plătească întreţinerea", a declarat primarul Simionescu.
Proiectul de regulament este în dezbatere publică
În linii mari, proiectul de regulament spune că pentru realizarea unei lucrări de individualizare a consumului la nivel de apartament se va lua exemplul blocurilor ANL sau al celor construite pe Ordonanţa 19/1994, unde reţeaua de bloc este pozată de aşa natură, încât contorii sunt montaţi pe casa scării într-o casetă specială. Evident că, potrivit acestui regulament, lucrările se fac toate pe cheltuiala membrilor asociaţiei de proprietari. Iar o astfel de lucrare poate ajunge undeva la 500 - 600 de lei per apartament. Ciudat este însă că regulamentul nu prevede că după o astfel de lucrare CUP "Dunărea" va încheia cu fiecare apartament un contract de furnizare, aşa cum îşi doresc toţi brăilenii. Cu alte cuvinte, chiar şi cu o astfel de lucrare de individualizare a consumului de apă, tot asociaţia va fi cea care rămâne în relaţie contractuală cu operatorul de apă-canal şi va împărţi ca şi până acum cheltuiala, inclusiv diferenţa dintre apometrul general şi contorii din apartamente. "Nu permite legislaţia actuală încheierea de contracte individuale între operatorul de apă-canal şi fiecare proprietar în parte. Vom vedea pe viitor cum vor sta lucrurile", a venit cu explicaţia primarul Aurel Simionescu.
Revenind, realizarea lucrării de individualizare a consumului de apă presupune montarea de contori de aceeaşi clasă de precizie şi obligă mai departe asociaţia să facă citirea simultan la toate apartamentele odată cu citirea apometrului general.
Brăilenii care vor să citească întreg proiectul de regulament îl pot accesa atât pe pagina web a Primăriei (link-ul direct este în pagina de start a instituţiei - Comunicate oficiale ale Primăriei) cât şi a CUP "Dunărea" (http://www.apabraila.ro/_sgg/m5m2_1.htm). De asemenea, comentariile şi propunerile venite din partea lor pot fi comunicate prin email la adresele celor două entităţi.
CUP "Dunărea" a avut aproape 11 milioane profit în 2012
Interesant de precizat că în ultimii ani operatorul local de apă-canal-epurare a înregistrat în mod constant profit. Şi nu unul simbolic, ci de ordinul milioanelor de lei. De exemplu, în 2009 compania avea profit de 0,65 milioane lei, l-a triplat în 2010 la 1,84 milioane lei, iar în 2011 a urcat la 2,73 milioane lei. Cel mai bun rezultat este însă aferent lui 2012, nu mai puţin de 10,86 milioane lei, echivalentul a circa 2,4 milioane de euro la cotaţia de acum. De punctat este faptul că unitatea prestează un serviciu public şi că deţine monopol pe această afacere la nivelul municipiului, dar şi a judeţului nostru. Ca o paranteză, spre deosebire de Brăila, în alte judeţe autorităţile locale sprijină în mod direct populaţia şi suportă o parte din costurile cu reabilitarea blocurilor inclusiv pe parte de înlocuire a reţelelor de utilităţi ori de termoizolare a faţadelor. La noi, însă, aşa cum am spus, nu există nici măcar posibilitatea încheierii de contracte individuale cu proprietarii de apartamente.
În altă ordine de idei, conducerea CUP "Dunărea" a apăsat cu putere pedala de acceleraţie în recuperarea restanţelor în cursul anului trecut, când a chemat toţi datornicii să-şi eşaloneze plăţile. Imediat după încheierea unor grafice de eşalonare, compania a procedat la întreruperea apei potabile şi montarea de cişmele acolo unde asociaţiile debitoare nu şi-au respectat obligaţiile de plată. Reamintim că pe final de 2013, mai multe AP s-au trezit fără apă, cel mai "răsunător" caz fiind al AP 211 (blocul E4, scările 1,2,4) din Viziru III, AP 761 (blocul F3 scările 1 şi 2) din Obor şi AP 790 (căminul nr. 2) din Viziru II. De fiecare dată conducerea CUP "Dunărea" şi-a motivat demersul radical prin aceea că la rându-i este presată de propriii furnizori. Iată ce declara, în acest sens, în decembrie 2013, directorul general al companiei, Mihail Chiriţă: "Nu se poate ca din cauza câtorva zeci de asociaţii cu datorii să riscăm să lăsăm fără servicii de utilitate publică întreg judeţul, inclusiv municipiul. La rândul nostru avem furnizori cărora trebuie să le facem plăţi". Dar din cauza rău-platnicilor, e normal să nu primească apă potabilă proprietarii cu plata întreţinerii la zi, domnule Chiriţă?
Apartament din blocul 12, adevărat focar de infecţie
• un singur proprietar a acumulat peste 300 milioane de lei vechi datorie la întreţinere
Problema încetării furnizării apei potabile la blocul 12 din Viziru I şi-ar avea rădăcinile într-un caz social, o femeie de la etajul 4, care nu are absolut niciun venit, iar apartamentul ei arată mai rău ca o groapă de gunoi. Ionica, proprietara locuinţei, este acuzată de vecini că nu şi-a mai plătit întreţinerea de câţiva ani, iar în prezent figurează pe lista datornicilor cu aproximativ 300 milioane lei vechi. A rămas singură, după ce mama sa a decedat, copilul de 4 ani a fost luat de Protecţia Copilului şi dus într-un centru de plasament, iar fiica de 21 de ani s-a măritat şi a rupt orice legătură cu ea. Ionica, o femeie trecută de 40 de ani, trăieşte în condiţii mizere, greu de descris. Apartamentul nu are nici geamuri, nici uşi, nici mobilă. Sau, cel puţin, mobila nu mai poate fi zărită de atâtea grămezi de gunoaie care, pe alocuri, ajung şi la aproape un metru înălţime. "Are datorie la întreţinere, din cauza ei ne-a oprit apa. Avem şi noi copii mici, cum să-i ţinem în mirosul ăsta? Că ne intră până în casă mirosul de la ea. A muncit la lozuri, la confecţii, pe vremea lui Ceauşescu, pe la cârciume (...) Ea le face exact pe dos, în loc să arunce gunoiul la ghenă, îl adună de pe străzi şi îl aduce aici, în apartament. Vă daţi seama ce păţeşte vecina de sub ea? Seara aduce bărbaţi aici, întreţine relaţii sexuale pe gunoaiele astea", s-a plâns Gheorghe J., vecinul care locuieşte pe acelaşi palier cu ea.
"Până şi la ghenă e mai curat! Am chemat poliţia, ne-au zis să aşteptăm, să o dăm în judecată, dar cine s-o dea în judecată? Credeţi că se prezintă ea la judecată? Ea nu are WC, aici îşi face nevoile, în gunoaiele astea. Vă daţi seama, la primăvară, când se va încălzi, ce va fi aici? Ies nişte gândaci mari câteodată de aici de ţi-e frică să ieşi din casă. E un apartament cu două camere, bucătărie", a adăugat o altă vecină de-a Ionicăi.
