N-am să înţeleg niciodată de ce Puterea, oricum s-ar numi, respinge fără discernământ TOATE iniţiativele care vin de la Opoziţie. În ultimii 28 de ani, social-democraţii şi sateliţii lor au fost preponderent la butoane, dar şi când au fost ceilalţi, vă aduceţi aminte de celebrele cuvinte: “Ciocu’ mic! Acum suntem noi la putere”. Fie că vorbim de Senat şi Camera Deputaţilor, fie că vorbim de miniparlamentele locale, situaţia este aceeaşi, doar actorii se schimbă. Bunăoară, ce s-a întâmplat zilele trecute în Consiliul Judeţean, păstorit de Francisk Chiriac: pesediştii s-au abţinut, pe bandă rulantă, atunci când s-au supus la vot amendamentele PNL, singurul partid de opoziţie din actuala componenţă a CJ. Sigur, cineva comenta pe pagina mea de facebook că toţi sunt o apă şi-un pământ în consilii şi că, de fapt, fiecare consilier urmăreşte doar interesul de grup sau cel personal, “o prăjiturică, ceva” pentru gura lui. Fără îndoială, aşa este în majoritatea cazurilor, numai că, orice s-ar spune, sunt momente în care atât în politica mare de la Bucureşti, cât şi în politica de provincie se nimereşte ca iniţiativele promovate de opoziţie, repet, indiferent cum s-ar numi, chiar să se afle pe agenda cetăţeanului. Chiar să fie inspirate şi oportune! Nu contează! Ce-au făcut ceilalţi e rău, fără drept de apel. De exemplu, partidul aflat la guvernare începe o reformă în Educaţie sau în Sănătate, dar după alegerile următoare, noii câştigători şterg cu buretele TOT, inclusiv ce-a fost bun şi o iau de la capăt. Ăsta-i motivul pentru care după 28 de ani sistemul sanitar ca şi sistemul de învăţământ au ajuns atât de jos, infestate de corupţie, lehamite, indolenţă...Mai mult decât atât, după ultimele alegeri generale, Liviu Dragnea a inventat noţiunea de reformare a propriei reforme, câtă vreme fiecare ministru al Educaţiei de pildă, chit că face parte din acelaşi PSD, vine cu propria abordare a schimbărilor necesare în sistemul de învăţământ. Dar nu la ce se-ntâmplă în actualul Guvern, al treilea uns, după ce PSD a câştigat în 2016, vreau să mă refer. Situaţia este atât de toxică la nivel naţional încât singura şansă a comunităţilor locale, mai mari sau mai mici, este să-şi construiască singure viitorul. În fond, ce aşteptări poţi să ai de la un Guvern care taie indemnizaţiile mamelor şi ale bolnavilor de cancer? Ce aşteptări poţi să ai de la parlamentarii – TOŢI, de la dreapta la stânga - care-şi freacă mâinile că s-au procopsit cu 5.800 lei (800 lei la indemnizaţie şi 5.000 lei la sumele forfetare) lunar, ÎN PLUS faţă de veniturile oricum uriaşe, în vreme ce zeci de mii, sute de mii, poate chiar milioane de români privesc neputincioşi cum le scad veniturile în urma “revoluţiei fiscale”.
Revenind la comunitatea noastră, care în acest an a împlinit 650 de ani, cu o istorie minunată, dar cu un prezent jalnic, de care fug tinerii cât mai departe după ce-şi termină liceul, din care emigrează meseriaşii, asistenţii medicali, medicii sau brăilenii dornici de un trai decent pentru propriile familii, ce s-ar putea face? În primul rând, tonul trebuie dat de şefii administraţiei locale, primar, preşedinte CJ, care ar putea să priceapă că a te aşeza la masă şi a negocia cu toate partidele politice o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru Brăila nu ar aduce decât imense beneficii. Apoi, când se votează bugetul pentru municipiu sau pentru judeţ, corect ar fi ca şi partidelor din opoziţie să le fie luate în calcul nişte proiecte. În fond, PNL reprezintă nişte alegători care şi ei sunt cetăţeni ai Brăilei, şi ei plătesc taxe şi impozite. Iată că, având sprijinul a câtorva zeci de mii de brăileni, liberalii au reuşit atât scăderea taxei de salubritate cât şi scăderea taxei pe apa de ploaie. Mai mult, la CUP Dunărea s-au descoperit calculaţii abuzive de pe vremea defunctului director Chiriţă, care s-au lăsat cu demiteri, iar păgubiţii îşi vor primi banii înapoi. O victorie, orice s-ar spune. Degeaba se răţoieşte primarul la liderul PNL, Alexandru Dănăilă, cerându-i demisia din toate funcţiile publice pe motiv că în urmă cu ani, pe vremea USL şi a tătucului Gheorghe Bunea Stancu, pe când era viceprimar, a tăcut mâlc în şedinţa de aprobare a modului de calcul pentru taxa pe apa de ploaie. Păstrând proporţiile, este ca şi cum i s-ar cere demisia din toate funcţiile publice lui Mihai Tudose, deoarece premier fiind – dar cu Dragnea în cap – a aprobat revoluţia fiscală, care-a zdrobit veniturile atâtor români. Hai să fim serioşi!
