Provocarea sa a fost primită cu reticenţă de lumea politică brăileană. Nu e de mirare! "Vom construi în Brăila peste 1.000 de locuinţe pentru tinerele familii; vom finaliza sistemul de canalizare în cartierele din municipiul Brăila, iar străzile vor fi reabilitate şi modernizate; Parcul Monument, Grădina Publică, Faleza Dunării, Staţiunea Lacu Sărat şi Patinoarul Municipal vor deveni locuri de agrement pentru brăileni şi vom amenaja în fiecare cartier locuri de joacă pentru copii; vom acorda abonamente gratuite pe mijloacele de transport în comun tuturor pensionarilor, elevilor şi studenţilor; pieţele Brăilei vor rămâne pieţe publice, iar curăţenia oraşului va redeveni un motiv de mândrie pentru brăileni." Aşa arată un set de promisiuni electorale din campania 2008 - 2012 sub titlul "Stimate cetăţean al municipiului Brăila". N-are importanţă numele candidatului care a semnat sub ce-a promis. Important este că în fiecare campanie electorală - şi în curând vom intra în cea pentru localele din acest an - politicienii ne bombardează cu astfel de "obiective realizabile", FERM CONVINŞI că până le expiră mandatul, brăilenii vor rătăci fluturaşii cu vorbe goale şi vor uita. Sigur, a vorbi despre un contract ad litteram încheiat între ocupantul unei funcţii alese şi cetăţeanul X este o utopie. După cum o utopie este să ne imaginăm că activiştii UTC şi PCR vor face un pas înapoi de dragul moralei, sau că firma "Concivia" nu va mai construi pe bani publici de la Consiliul Judeţean în cazul în care Gheorghe Bunea Stancu va fi reales preşedinte. Şi totuşi sila cetăţenilor faţă de actuala clasă politică ar trebui să fie suficient de convingătoare pentru a determina candidaţii să fie de acord cu un set minimal de condiţii de bun simţ. Mă refer la cetăţenii cu scaun la cap, care vin la vot ca să voteze nu ca să primească bani, pungi cu alimente sau alte stimulente. "Eu cred că cetăţenii trebuie să ne judece pe fiecare după ceea ce am făcut pentru comunitate, eu cred că aşa ar trebui să fim judecaţi", a fost replica liderului PSD, Gheorghe Bunea Stancu, la ideea lui Dumitriu. "Dacă am propune ceva ar trebui să propunem cu termene clare şi cu fundamentare bugetară în spate", a fost punctul de vedere al lui Sergiu Diacomatu, preşedintele Fundaţiei "Fiii Brăilei", un alt posibil candidat la alegerile care se apropie. "Mie mi se pare de bun augur o asemenea îndrăzneală din partea unui politician, care are curajul să se angajeze în faţa cetăţenilor că va rezolva problemele, dar nu ştiu ce probleme va rezolva", a declarat Constantin Cibu, liderul UNPR. "Contractul, dacă vorbim în termeni juridici, nu reprezintă neapărat o înţelegere a părţilor într-o formă anume. Poate fi doar un angajament al unui om de onoare: am venit, am spus că fac aia, n-am făcut, am plecat şi la revedere, simplu", a punctat şi Cătălin Boboc, preşedintele liberalilor brăileni. Ei bine, ce rezultă din aceste frânturi de declaraţii? Că Diacomatu, Cibu, Boboc şi bineînţeles iniţiatorul contractului cu cetăţenii, Constantin Dumitriu, ar fi de acord cu un angajament public măcar pe o promisiune. Una singură, dar aşa cum a subliniat Diacomatu, cu fundamentare bugetară în spate. Nici Stancu n-ar putea refuza o asemenea provocare, măruntă până la urmă, având în vedere ca va fi vorba despre UN SINGUR proiect.
Ce ar însemna asta? Ar însemna un prim pas spre normalitate, ar însemna că bătălia electorală se va duce şi pe proiecte asumate public, cu termene clare, nu numai vorbe goale, sacoşe, pixuri, afişe şi bannere cu feţe colorate. Din păcate, sunt gata să pun pariu că nici măcar asta nu se va întâmpla! Dacă va fi aşa, atunci le fac eu o promisiune liderilor PSD, PDL, PNL, UNPR: în campania electorală vom publica, ZILNIC, lista candidaţilor care n-au vrut sau n-au putut să-şi asume public un proiect garantat cu propria demisie în caz de câştigare a alegerilor.
