Lumea sportului brăilean este indignată după ce, în presă a apărut declaraţia primarului Marian Dragomir, cum că “înainte de toate a dorit să reabiliteze străzile din oraş, ulterior a demarat proiectul de reabilitare a Stadionului “Progresul” alături de Federaţia Română de Fotbal (FRF) şi abia apoi se va concentra pe realizarea unui proiect de refacere a Stadionului Municipal”.
Aceasta este o dovadă a minimalizării prestigiului sportiv al oraşului nostru, spun antrenorii care au obţinut rezultate notabile la nataţie şi atletism. Cine nu a auzit de Anişoara Cuşmir campioană olimpică din 1984, de la Los Angeles? Vicecampioană mondială în anii 1982 şi 1983. O atletă care în anii 1982 şi 1983, a îmbunătăţit recordul mondial de patru ori. Să nu conştientizezi că Brăila a dat prima campioană olimpică din istoria nataţiei Româneşti, că a dat primul campion mondial din istoria atletismului masculin din ţara noastră. Este un afront adus Dianei Mocanu, dubla campioană olimpică de la Sydney, medaliată cu aur şi argint la Campionatele Mondiale de la Fukuoka în 2001, un afront adus lui Ionuţ Pungă, medaliat cu aur la Campionatele Mondiale de juniori de la Annecy (Franţa), în 1998, sau Cameliei Potec, depistată şi lansată în sportul de performanţă de profesorul Ion Ionescu, devenită campioană olimpică la Atena. Secţia de nataţie de la Brăila a fost pe primul loc în ţară câţiva ani. Sunt sportivi care au punctat pentru Brăila şi pentru România, sportivi pregătiţi de antrenori de renume precum Laura Sachelarie şi Mihail Dumitru. Asta spun oamenii de sport din oraşul nostru. Antrenorii de la nataţie şi atletism nu spun că drumurile nu ar reprezenta o prioritate ci vor să sublinieze că sportul a fost, în timp, principalul AMBASADOR al oraşului Brăila în ţară şi în lume.
Dar la acea vreme Brăila avea două bazine de înot funcţionale, un teren de atletism unde se organizau competiţii naţionale şi unde mii de copii veneau să facă sport de întreţinere sau de performanţă. Acum acestea sunt doar ruine. Bazinul de înot acoperit a fost preluat de Primărie de ceva timp dar, din cauza aburului, a igrasiei şi a tavanului care stă să cadă, tinerii nu mai doresc să vină să facă performanţă, iar terenul de atletism este ca o junglă. “Bătaie de joc, probabil că şi bazinul acoperit o să ajungă ca Stadionul de Atletism”, s-a exprimat una dintre antrenoarele de la atletism. Renumitele stadioane din Brăila, Municipalul, Progresul şi Chimia sunt ruine. “Ca fotbalist şi apoi ca antrenor în Divizia B sau în Divizia A, mi se făcea pielea ca de găină când vedeam miile de spectatori care luau cu asalt stadionul Municipal, cu cel puţin o oră, înainte de startul meciului. Acum la Municipal este dezolant, mi se rupe inima”, a spus de curând fostul antrenor al Daciei Unirea, Ionel Iuga. Cel care, la juniori a reprezentat România la două turnee finale UEFA, în 1972 în Spania şi în 1973 în Italia.
Este greu de anticipat că sportul în Brăila va reveni la ceea ce a fost, cu toate că avem şi acum performeri, cum ar fi Alexandru Iconaru, deţinătorul recordurilor naţionale în sală şi aer liber, juniori II şi juniori I, la 110 m garduri. Însă cu toate că este brăilean şi se antrenează cu un antrenor local, profesorul Fănel Ionescu, el a preferat să se legitimeze la CSM Oneşti, pentru că acolo i s-au oferit condiţii pentru a face performanţă. Şi ca el mai sunt câţiva atleţi performanţi, dar şi aceştia au dublă legitimare, LPS Brăila-CSM Oneşti. Brăilenii care încă mai vor să facă performanţă în sport pleacă în alte oraşe. Ceea ce este mai grav este faptul că acei copii dornici de mişcare în aer liber nu mai au nicio variantă, infrastructura sportivă în Brăila este zero. Iar în aceste condiţii, încercările părinţilor de a-i scoate din faţa calculatoarelor par a fi sortite eşecului!
