• Primăria a primit acceptul Consiliului Local Municipal să îşi exercite dreptul de preempţiune pentru achiziţionarea fostei pulberării a cetăţii Brăila • primarul Marian Dragomir speră să transforme vechea pulberărie într-un obiectiv turistic al oraşului • este vorba, în fapt, despre o porţiune de hrubă, de circa 50 m lungime, situată pe strada Cetăţii, din Centrul Istoric al oraşului • în prezent, hruba se află în proprietatea unei persoane fizice, care s-a hotărât să o vândă • în timpul regimului comunist, hruba de pe Cetăţii a fost folosită drept cramă, de fosta întreprindere de vinificaţie “Vinalcool” • după falimentul “Vinalcool”, obiectivul a fost vândut de lichidatorul judiciar “Sierra Quadrant”, fără ca statul să apuce să îşi exercite dreptul de preempţiune
După ani de zile în care a stat nefolosită şi în pericol de degradare, porţiunea de hrubă în care a funcţionat pe vremea ocupaţiei otomane fosta pulberărie a Brăilei ar putea fi cumpărată de Primărie pentru a fi reabilitată şi transformată în obiectiv turistic. Este vorba, în fapt, despre un tunel subteran lung de circa 50 de metri, lat de 7 m şi înalt de 4,5 m, situat pe strada Cetăţii, din Centrul Vechi al municipiului. Primarul Marian Dragomir ne-a declarat, în decembrie, cu puţin timp înainte de ultima şedinţă a Consiliului Local Municipal de anul trecut, că a vizitat acest obiectiv, împreună cu viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea şi cu secretarul municipiului, Ion Drăgan. Oficialii Primăriei au fost însoţiţi de actualul proprietar al hrubei, Mihai Ţâţu, care şi-a exprimat intenţia de a o vinde. “Vrem să o cumpărăm, cu bani de la bugetul local, pentru a o reabilita prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană, în vederea introducerii ulterioare în circuitul turistic al municipiului. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Municipal din 23 decembrie vom introduce un proiect referitor la intenţia de exercitare a dreptului de preempţiune asupra acestui obiectiv, după clarificarea statutului juridic al acestuia. Consilierii locali vor decide prin vot dacă sunt de acord ca Primăria să îşi exercite acest drept de preempţiune”, ne-a informat primarul Marian Dragomir, în zilele premergătoare şedinţei CLM. Acesta ne-a spus că deocamdată este vorba doar despre intenţia Primăriei de a achiziţiona hruba respectivă şi că preţul urmează să fie stabilit prin intermediul unei evaluări făcute de o societate autorizată. Edilul-şef se declara, totuşi, optimist în privinţa faptului că totul va decurge fără probleme, astfel încât Primăria să poată începe chiar din 2020 demersurile pentru accesarea de fonduri europene în vederea reabilitării hrubei.
Secretarul municipiului, Ion Drăgan, ne-a explicat, la rândul său, că Primăria Brăila era a doua pe lista instituţiilor care au drept de preempţiune asupra hrubei de pe strada Cetăţii. Primul era statul român, mai exact Ministerul Culturii, care însă a anunţat, prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Brăila, că nu este interesat să achiziţioneze acest obiectiv. Ca urmare, Primăria ar fi liberă să îşi exprime dreptul de preempţiune, lucru pe care chiar intenţionează să îl facă, cu acceptul Consiliului Local Municipal. Drăgan a ţinut să precizeze că departamentul juridic al Primăriei va lua toate măsurile de siguranţă pentru ca toate drepturile municipalităţii să fie corect apărate în această tranzacţie. “În cartea funciară nu este înscris niciun litigiu referitor la acest obiectiv. Vom studia cu atenţie toate documentele disponibile, pentru a preîntâmpina toate problemele de natură juridică”, ne-a declarat secretarul municipiului.
Consilierii locali şi-au dat acceptul
În timpul şedinţei CLM de pe 23 decembrie, totul a decurs fără probleme, consilierii locali votând, cu o largă majoritate, pentru exercitarea dreptului de preempţiune de către Primăria Brăila. Cu alte cuvinte, municipalitatea va face toate demersurile pentru achiziţionarea porţiunii de hrubă de pe strada Cetăţii. În timpul şedinţei, înainte de votul pe această temă, doar consilierul independent Lucian Căprariu s-a interesat, într-o manieră relativ insistentă, cum a ajuns Primăria în postura de a achiziţiona respectiva porţiune de hrubă şi dacă proprietarul a venit deja cu o ofertă financiară. Drept răspuns, viceprimarul Alexandru Jantea a precizat că, fiind vorba despre un imobil aflat în Centrul Istoric al municipiului, vânzarea nu se poate face înainte ca instituţiile statului să îşi exercite dreptul de preempţiune. “Pentru orice imobil care se vinde în Centrul Istoric, înainte de a putea să se perfecteze actul de vânzare-cumpărare între privaţi, sunt înştiinţate instituţiile statului, în speţă Ministerul de Cultură, Consiliul Judeţean şi Primăria pentru a-şi putea exercita dreptul de preempţiune. Cetăţeanul care deţine acest imobil doreşte să îl vândă, dar înainte de a-l putea vinde trebuie să ofere posibilitatea statului de a-l achiziţiona întrucât este în Centrul Istoric şi este monument istoric. Aţi înţeles? Bravo!”, i-a răspuns Jantea independentului Căprapriu cu o uşoară notă de sarcasm.
La rândul său, primarul Marian Dragomir a explicat că, potrivit procedurii, proprietarul nu vine „din prima” cu o solicitare financiară, ci mai întâi trebuie făcută o evaluare de către un expert. „Proprietarul nu va face o ofertă. Ştiţi cu toţii că în situaţia exercitării dreptului de preempţiune este obligatoriu ca pe lista de investiţii a bugetului anului viitor (anul curent n.n.) să includem achiziţia hrubei. A imobilului, care are şi hruba. Ulterior se face un raport de evaluare al unui expert autorizat în acest sens, iar dacă proprietarul este şi el de acord cu suma respectivă atunci cu siguranţă şi comisia de negociere care va fi stabilită la acel moment va prezenta Consiliului Local Municipal rezultatul pe care l-au avut. În caz contrar, dacă pretenţiile financiare sunt unele exorbitante, atunci nu o vom cumpăra”, a punctat primarul în timpul dezbaterilor pe acest subiect ţinute în ultima şedinţă CLM de anul trecut.
În concluzie, consilierii locali s-au lăsat convinşi de argumentele Primăriei şi au votat pentru exercitarea dreptului de preempţiune la achiziţionarea hrubei de pe strada Cetăţii. Proiectul a fost aprobat cu 23 voturi “pentru”.
Istoria încâlcită a tranzacţiilor care au avut ca obiect hruba de pe Cetăţii
Totuşi, cum a ajuns Primăria Brăila să încerce să cumpere hruba de pe Cetăţii de la o persoană fizică, în loc să îşi fi exercitat dreptul de preempţiune în urmă cu vreo 10 - 15 ani, atunci când acest activ al fostei „Vinalcool” a fost scos la vânzare de lichidatorul judiciar, este o poveste destul interesantă, pe care cotidianul nostru a tratat-o pe larg la timpul ei.
Concret, în urmă cu circa cinci ani, publicam un amplu articol despre situaţia acestei hrube. Reamintim că hruba de pe strada Cetăţii se număra printre activele fostei întreprinderi de vinificaţie “Vinalcool” SA Brăila, împreună cu o curte de acces în suprafaţă de câţiva zeci de metri pătraţi, pe care se aflau o clădire ce adăpostea intrarea în subteran, o magazie şi un birou. La câţiva ani după ce “Vinalcool” a intrat în faliment, lichidatorul “Sierra Quadrant” a vândut către o persoană fizică activul de pe Str. Cetăţii, nr. 43, ce cuprinde curtea de acces, clădirea de birouri, un WC şi o “pivniţă”, care pivniţă era nimic altceva decât fosta pulberărie a cetăţii turceşti. Pentru că aceasta are statut de monument istoric, lichidatorul “Vinalcool” ar fi trebuit să notifice Direcţia pentru Cultură a Judeţului Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria, instituţii care aveau drept de preempţiune. În mod normal, doar după ce instituţiile amintite ar fi menţionat că nu sunt interesate să achiziţioneze monumentul istoric s-ar fi putut vinde altcuiva. Însă, după cum ne informa, în 2015, Direcţia pentru Cultură Brăila, lichidatorul “Sierra Quadrant” nu s-a mai încurcat cu acest amănunt legal, vânzând activul de pe Str. Cetăţii direct unei persoane fizice. Este vorba despre brăileanul Mihai Ţâţu, care până în acel moment nu se făcuse remarcat cu nimic în mediul de afaceri local.
Legenda spune că graba cu care lichidatorul “Vinalcool” s-a apucat, dintr-o dată, să vândă hruba de pe Cetăţii nu ar fi fost chiar întâmplătoare. Surse din cadrul administraţiei locale ne-au povestit că, în 2009, la scurt timp după ce a câştigat primul madat de primar, Aurel Simionescu ar fi intenţionat să pună cumva în valoare ceea ce mai există din legendarele hrube ale Brăilei. În acest sens, ar fi vrut ca Primăria să intre în posesia fostei pulberării de pe Str. Cetăţii, iar pentru ca investiţia în reabilitarea acesteia să fie cât mai consistentă, Simionescu ar fi încercat să atragă şi Consiliul Judeţean în proiect. Aşa se face că l-a invitat pe fostul preşedinte CJ, Bunea Stancu, să vadă hruba cu ochii lui. Martori oculari ai acelei vizite au spus că, încântat de ceea ce vede, Stancu ar fi exclamat: “Băi, aici e aur curat!”.
Că a fost sau nu aşa, nu putem afirma cu certitudine. Ce este cert e că administraţia locală a rămas cu ochii în soare, pentru că, la scurt timp după acea vizită, “Sierra Quadrant” s-a grăbit să scoată la vânzare activul ce includea “pivniţa” de pe strada Cetăţii, care a încăput pe mâna necunoscutului Mihai Ţâţu. La rândul său, Ţâţu nici n-a intrat bine în posesia hrubei că a şi încercat să o vândă. În acest sens l-a împuternicit pe un anume Virgil T. să se ocupe de tranzacţie. Întâmplător sau nu, Virgil T. era consilier juridic al lichidatorului “Sierra Quadrant”. În calitate de împuternicit, acesta a notificat Direcţia pentru Cultură Brăila că Mihai Ţâţu doreşte să vândă monumentul istoric de pe Str. Cetăţii, afirmând că vânzarea este liberă de litigii. Direcţia pentru Cultură nu şi-a manifestat intenţia de a cumpăra, însă a notificat mai departe celelalte două instituţii care aveau drept de preempţiune, Consiliul Judeţean şi Primăria. După ce a primit notificarea, Primăria a atras atenţia că există un litigiu referitor la hruba subterană, care era revendicată şi de proprietarul imobilului de pe Str. Cetăţii, nr. 41, Teodor Bolky.
În acest context, considerând că Mihai Ţîţu a făcut fals în declaraţii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a informat Poliţia. Cazul a fost preluat de Procuratură care a stabilit că, într-adevăr, Mihai Ţâţu se face vinovat de infracţiunea de fals în declaraţii. Totuşi, “pentru că suspectul a avut o atitudine sinceră”, procurorul de caz a dispus renunţarea la urmărirea penală. Cert este că, vânzarea imobilului de pe Str. Cetăţii, nr. 43, care potrivit actelor de cadastru constă într-o suprafaţă de teren, o magazie şi o “pivniţă”, nu s-a mai produs. Proprietar a rămas în continuare Mihai Ţîţu, un brăilean al cărui nume nu este nici în prezent de mare notorietate în lumea oamenilor de afaceri locali. Nu se ştie cui voia să vândă acesta, în 2013. Interesant este faptul că împuternicitul Virgil T., care se ocupa de perfectarea actelor, a declarat că îi este prieten lui Mihai Ţîţu, îl ajuta dezinteresat şi nu ştia nimic despre vreun litigiu în justiţie. Pe timpul anchetei declanşate ca urmare a sesizării Direcţiei pentru Cultură s-a dovedit, însă, că Virgil T. este angajat al lichidatorului judiciar “Sierra Quadrant”, în funcţia de... consilier juridic.
Cât priveşte litigiul deschis de proprietarul curţii de pe Cetăţii, nr. 41, care revendica de la Primăria Brăila dreptul de a folosi hruba subterană, care trece şi pe sub curtea lui, acesta nu a avut câştig de cauză. “Am demonstrat în instanţă că Primăria nu poate retroceda decât imobilele de la suprafaţă, adică terenul şi construcţiile de pe el. Partea de subteran a fost administrată de societatea «Vinalcool», nu de Primăria Brăila”, ne preciza, în urmă cu cinci ani, secretarul Primăriei, Ionuţ Drăgan. Din câte se pare, Teodor Bolky, al cărui înaintaşi sunt cei care i-ar fi închiriat, de fapt, fostului “Vinalcool”, hruba de pe strada Cetăţii, ar fi vrut să investească în reabilitarea acesteia, pentru a putea fi folosită din nou drept cramă. După ce a pierdut procesul cu Primăria, Bolky ar fi renunţat la planurile sale.
Hruba, în pericol de degradare
După toate acele litigii şi anchete, peste hruba de pe Str. Cetăţii s-a aşternut o linişte vecină cu uitarea. Mihai Ţâţu a dispărut complet din peisaj, iar fosta magazie a “Vinalcool” care reprezenta de fapt un adăpost pentru scara de acces în hrubă a fost lăsată să se degradeze, până în punctul în care, la un moment dat, în primăvara anului 2018, acoperişul a cedat şi s-a prăbuşit pur şi simplu. Incidentul punea în pericol inclusiv hruba, deoarece fără acoperişul respectiv aceasta era expusă intemperiilor. La vremea respectivă, un vecin de pe strada Cetăţii a sesizat Primăria despre felul impropriu în care este gestionat monumentul istoric. Răspunsul primit nu a fost nici pe departe cel aşteptat. “Noi am trimis o sesizare către Primărie, care ne-a răspuns că un echipaj al Poliţiei Locale s-a deplasat la faţa locului, dar că nu s-a putut intra în curtea de la nr. 43 pentru că e poarta închisă, iar proprietarul Mihai Ţâţu este plecat în America. Cu alte cuvinte, nu se poate face nimic... Păi atunci, nu înţeleg de ce se mai ţine plăcuţa aia pe o poartă închisă cu lacăt, cum că aici e un monument istoric, fosta pulberărie a oraşului, dacă oricum e abandonată şi lăsată să plouă în ea...”, ne declara, în luna mai 2018, Antonio Dima, proprietar al imobilului de pe strada Cetăţii, nr. 41.
Între timp, problema acoperişului de deasupra intrării în hrubă a fost rezolvată, iar după cum se vede lucrurile au început să se mişte spre direcţia în care Primăria ar urma să intre în posesia monumentului istoric pentru ca să îl pună, în sfârşit, în valoare.
