Deşi bătrân, îmi aduc aminte că, încă din vremea Preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ori de câte ori ţara se afla la ananghie, se dădea vina pe doctori. În acest sens şi pe această cale vreau să atrag atenţia colegilor mei mai tineri să accepte miile de posturi din Anglia, Franţa, Suedia, Norvegia etc. disponibile pentru medicii români incapabili", este replica adresată preşedintelui ţării de prof. dr. Mircea Bârsan, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului Inimii "N. Stăncioiu" din Cluj-Napoca. Reacţia ironică, dar şi plină de amărăciune a venit după ce Traian Băsescu a declarat că peste 40% dintre pacienţii români sunt diagnosticaţi şi trataţi greşit, ca efect al sistemului de educaţie. În aceeaşi zi, preşedintele a revenit cu "regrete" printr-un comunicat de presă, dând vina pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice din România, care arată că ţara noastră se află pe primul loc în interiorul Uniunii Europene în ceea ce priveşte decesele evitabile (decese care prin acţiunea medicală, de regulă sunt evitate în celelalte ţări membre UE)". Ei bine, declaraţia lui Traian Băsescu în contextul actual este de o iresponsabilitate fără margini. Chiar zilele acestea, medicii români, de la stagiari până la cei mai mari specialişti, sunt ofertaţi cu mii de joburi super-bine plătite în ţări occidentale. Mai mult decât atât, ofertele din străinătate vizează specialităţi deficitare şi în România: medicina de urgenţă, chirurgia, anestezia. Această realitate trebuie coroborată şi cu faptul că interesul pentru absolvirea unei facultăţi de medicină, care nu este deloc uşoară şi este urmată de ani de studiu şi examene, în condiţiile unei salarizări precare, este mult mai scăzut, comparativ cu perioada comunistă. Acesta este contextul în care preşedintele a ales să arunce cu vorbele. E adevărat, există medici slab pregătiţi în condiţiile în care se intră la Medicină şi cu nota 5, există diagnostice greşite şi chiar decese din culpă medicală, există destui medici de familie care nu ştiu decât să completeze o trimitere la specialist şi apoi să copie o reţetă compensată, dar de aici până la 40%, este cale lungă. Chiar aşa să fie, Băsescu a uitat să adauge cât din acel procent se datorează lipsei de dotări şi medicamente în sistemul sanitar. Dar dacă la aceste neajunsuri, care nu se vor acoperi prin coplata de care vorbeşte în prezent ministerul Sănătăţii, se va adăuga lipsa acută de personal medical, aşa slab pregătit cum crede preşedintele, cum va reuşi statul român să gestioneze criza de medici? Va aduce în România doctori din lumea a treia? Că doar ăia ar veni, poate, să lucreze în condiţiile de la noi.
În fine, vreau să subliniez că în sistemul sanitar, la fel ca şi în sistemul de învăţământ sau în sistemul de justiţie, fie tineri sau bătrâni, există doctori, dascăli sau magistraţi dedicaţi profesiei. Nu ştiu dacă sunt mai mulţi sau mai puţini decât ceilalţi la care se referă preşedintele. Ce ştiu sigur este că statul, prin guvern, preşedinţie, parlament, ar trebui să aibă grijă ca aceşti oameni buni, capabili şi profesionişti să nu renunţe şi ei. Altminteri, indiferent câte reforme şi legi vor tranzita Sănătatea, Educaţia şi Justiţia, sistemul ticăloşit va deveni o realitate sumbră şi nu doar un slogan de campanie electorală.
