V-ați gândit vreodată ce s-ar întâmpla dacă pe aceeași scenă s-ar întâlni Mozart, Amy Winehouse, Louis Armstrong, Elvis Presley, Janis Joplin și David Bowie? Iar toți acești mari artiști ar fi de fapt marionete 3D! Vă spunem noi! Ar fi o experiență magică! Pentru cei care vor să ia parte la această călătorie muzicală, Teatrul „Maria Filotti” a invitat la Brăila spectacolul „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, regia Cristian Ban. Spectacolul este realizat de Trupa de Marionete din cadrul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad, iar despre fascinanta lume a teatrului de marionete și frumusețea acestui spectacol ne-a vorbit Lenuța (Nuți) Dorobanțu. Aceasta este marionetist de aproape 30 ani în trupa arădeană și în spectacol dă viață personajului Amy Winehouse, personaj care i-a adus premiul pentru „cea mai bună mânuire” la ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Animație Gulliver din Galați.
- Haideți să începem prin a ne spune ce e special la spectacolul „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”?
- Chiar dacă lucrez de mult timp în teatru este prima oară când am fost provocați în așa măsură deoarece avem marionete făcute la imprimantă 3D. Sunt identice cu personajele pe care le întrupează. Ele clipesc, mișcă gura, cântă live prin vocile noastre. La spectacolul acesta a fost mai mult decât un rol, dar a fost o provocare foarte frumoasă și sperăm să placă și publicului din Brăila.
- Din exterior lumea are impresia că e simplu să mânuiești o păpușă, o marionetă. Cum e în realitate?
- Să știți că scopul e acesta, să pară simplu din exterior. Dacă pare simplu din exterior înseamnă că ți-ai făcut treaba foarte bine. Marioneta este de fapt un instrument pe care trebuie să îl cunoști și asta implică mult antrenament, multe repetiții, multă muncă. Fiecare fir este un gest și dacă vrem ca marioneta să miște ochii avem nevoie de un fir special. Dacă vrem să miște o mână alt fir, un picior alt fir și tot așa. Deci e o «pădure» de fire pe care trebuie să le cunoaștem, exact ca și corzile unui instrument muzical.
- Faceți această meserie de foarte mulți ani. Ce s-a schimbat în lumea teatrului de marionete și ce a rămas la fel?
- S-au schimbat multe și în același timp nu s-a schimbat nimic. Da, s-a schimbat tehnologia și am adus în spectacole și tehnologia modernă. În unele spectacole avem proiecții, în altele muzica live. Dar totul este la fel din punct de vedere al impactului cu publicul și asta este foarte important. Pentru că energia care se schimbă între public, indiferent că este el copil sau adult, și noi, actorii mânuitori, marionetiștii de pe scenă, este aceeași! Este o energie foarte faină care ne încarcă și pe noi și sper că și publicul.
- Într-o lume în care copiilor li se pune telefonul și tableta în mână de la vârste fragede, ce îi atrage în continuare la teatrul de păpuși și de marionete? Cum reușește teatrul să creeze magie?
- Teatrul crează magie prin magie. (râde) Poveștile captivează. Copilul este cu telefonul în mână de mic pentru că este ceva ce îl captează și acolo, îl ține legat cu ochii în telefon. Dar dacă tu, din exterior, îi dai o doză de adrenalină, îi dai o emoție, el uită de tot și intră în poveste cu tine. Este foarte important să existe emoție, credință în ceea ce faci și tehnică, evident. Mânuirea păpușilor presupune o tehnică care să facă marioneta să pară vie. Și asta este treaba noastră.
- Care e cea mai mare satisfacție ca actor marionetist?
- Aplauzele! Nu există satisfacție mai mare! Dacă există aplauze la final, vin valuri spre tine, înseamnă că asta este menirea ta acolo pe scenă. Nu ți-ai greșit drumul!
- Și credeți că aplauzele din partea copiilor sunt mai sincere?
- Absolut! Copilul nu filtrează nimic! Ce simte aia spune sau arată! Dacă nu-l interesează spectacolul se întoarce cu spatele și vorbește cu vecinul, cu colegul. Îl pierzi dacă nu ești acolo! Nu depinde doar de actori aici, depinde și de regizor și de scenograf. E un ansamblu și o fuziune foarte importantă de echipă ca spectacolul să fie o reușită.
- Ați făcut vreodată un calcul câte păpuși ați mânuit până acum. Aveți vreuna care vă e dragă?
- Nu știu să vă spun câte am mânuit până acum. Multe! Și toate îmi sunt dragi. Acuma putem spune că cea mai dragă îmi este Amy Winehouse pentru că este ultima și întotdeauna se întâmplă așa. Cea mai nouă marionetă pe care o descoperim este cea mai apropiată. Dar sper să vină și altele. Dar toate la rândul lor mi-au fost dragi și toate m-au provocat într-un fel sau altul și am încercat să le fac să mă «asculte».
- Un mesaj de final!
- Ne vedem la Brăila! Acest spectacol, „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, după cum spune și titlul, este un spectacol care agață, prinde, și copilul, dar și adultul. Copilul prin jucăușenie și prin farmec, iar adulții prin nostalgia pieselor pe care le vor auzi. Și eu cred că o să vă placă!
Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, regia Cristian Ban
Miercuri, 27 septembrie, Sala Mare
Distribuție: Adina Doba, Lenuța Dorobanțu, Izabela Cotescu, Lăcrimioara Szlanko, Sorin Dorobanțu, Mircea Moș și Cristian Bordaș.
Design și creație marionete - Claudiu Ionescu
Decor și costume – Irina Chirilă
Muzica live – Paul Tonca
Coregrafia – Maura Cosma
Asistent scenografie - Ana Farâma
Bilete la spectacol pot fi achiziţionate online, de pe site-ul www.blt.ro, sau la agenţia teatrului.
