Din cauza birocraţiei şi a unui proces care a trenat prin tribunale timp de 9 ani, un teren de la marginea Brăilei zace plin de gunoaie şi buruieni, deşi ar fi putut avea o cu totul altă înfăţişare. Terenul respectiv, în suprafaţă de 4 hectare, este situat la ieşirea din municipiu, lângă şoseaua dig Brăila - Galaţi. În 2005, grupul de firme "Apan" a intenţionat să construiască acolo o bază de agrement, precum şi un showroom pentru autoturisme şi ambarcaţiuni uşoare. Consiliul Local Municipal de la acea vreme a fost de acord să încheie o asociere în participaţiune cu "Apan". În acest sens, a fost emisă o Hotărâre de Consiliu (HCLM nr. 9 din 19 ianuarie 2005) prin care municipalitatea venea cu terenul, iar "Apan" cu investiţia, profitul rezultat după pornirea afacerii respective urmând a fi împărţit între cele două părţi. Nu avea să se întâmple aşa, însă, fiindcă Prefectura Brăila a contestat HCLM 9, pe motiv că suprafaţa de teren care făcea obiectul asocierii în participaţiune nu aparţine domeniului privat al municipiului ci face parte din domeniul public al statului. Mai exact, Prefectura considera că acolo se află o amenajare silivică aflată în administrarea Regiei Autonome "Romsilva", prin Direcţia Silvică Brăila.
Contestaţia Prefecturii a ajuns pe rolul Tribunalului Brăila, iar judecătorii i-au dat câştig de cauză, anulând HCLM nr. 9/2005. CLM Brăila a făcut recurs şi procesul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi, care a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Brăila. A urmat, apoi, o lungă perioadă în care dosarul a fost suspendat, judecarea reluându-se abia în 2013. Din nou, Tribunalul Brăila i-a dat câştig de cauză Prefecturii, însă CLM a făcut iar recurs, problema fiind tranşată definitiv de Curtea de Apel Galaţi, care a emis, recent, mai exact la sfârşitul lunii septembrie 2014, o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea CLM Brăila. Instanţa a recunoscut, aşadar, faptul că terenul în suprafaţă de 4 hectare se află în domeniul privat al municipiului Brăila.
Tribunalul Brăila a refuzat expertiza care putea lămuri problema
"Sentinţa iniţială dată de Tribunalul Brăila se baza doar pe o adresă primită de la Direcţia Silvică, unde se preciza că terenul face parte din fondul silvic. Noi am cerut o expertiză tehnică, pentru a se stabili cu exactitate statutul acestui teren. Tribunalul nu a acceptat această expertiză. În schimb, Curtea de Apel Galaţi a dispus efectuarea expertizei tehnice. După administrarea acestei probe s-a făcut dovada că terenul ce face obiectul HCLM nr. 9/2005 este domeniul privat al municipiului Brăila şi nu se suprapune sub nicio formă cu amenajamentul silvic aflat în administrarea Direcţiei Silvice Brăila", ne-a explicat Marian Jercan, juristul Primăriei Brăila, care s-a ocupat de acest dosar. Practic, fondul silvic nu începe de la şoseaua Brăila - Galaţi (fapt evident pentru toată lumea care trece prin zonă) ci de la câteva sute de metri mai încolo. Mai exact, pădurea este situată între malul Dunării şi un mic dig care merge în paralel cu şoseaua-dig Brăila - Galaţi şi care a fost amenajat pe timpul regimului comunist pentru a servi drept suport pentru o cale ferată.
Potrivit juristului Primăriei Brăila, sentinţa Curţii de Apel Galaţi a fost emisă pe 30 septembrie a.c., iar instanţa încă nu a publicat oficial motivarea acestei soluţii. "În funcţie de cum va fi redactată această motivare, se vor vedea paşii care trebuie parcurşi în continuare. Probabil că va trebui emisă o nouă hotărâre a Consiliului Local Municipal, deoarece din 2005 până în prezent legislaţia referitoare la asocierea în participaţiune a suferit modificări. Cert este că acel teren aparţine domeniului privat al municipiului Brăila şi poate face obiectul unei asocieri cu un investitor", ne-a mai spus juristul Marian Jercan.
Mircea Andreev, patronul grupului de firme "Apan" ne-a declarat, zilele trecute, că nu a primit încă o informare oficială referitoare la sentinţa dată de Curtea de Apel Galaţi. Întrebat dacă îşi menţine intenţia de a investi în amenajarea terenului respectiv, Andreev a spus că nu şi-a schimbat niciodată această intenţie.
Proiectul Caporal Muşat, iniţiat tot de "Apan", cam bate pasul pe loc
Pe de altă parte, omul de afaceri Mircea Andreev este implicat şi într-un alt proiect investiţional, la fel de important ca valoare. Este vorba despre complexul comercial de la fosta unitate militară Caporal Muşat. În linii mari, "Apan Motors" şi-a sumat obligaţia de a realiza acolo un centru comercial, spaţii de petrecere a timpului liber, zone de alimentaţie publică, zonă dedicată copiilor, circulaţii pietonale largi, plus realizarea în zona intersecţiei Calea Călăraşilor cu strada Celulozei a unui sens giratoriu şi a unei şosele care să străbată unitatea militară pentru a face legătura cu Şoseaua Buzăului. Numai că, de la perfectarea actelor privind concesionarea terenului şi până acum, nu s-a întâmplat mare lucru pe terenul respectiv: au fost demolate câteva construcţii, o parte din molozul rezultat a fost lăsat la faţa locului, iar buruienile acoperă întreaga zonă. Zilele trecute totuşi, s-a finalizat şi licitaţia organizată de municipalitate, care viza concesionarea a 3 clădiri aparţinând fostei cazărmi militare pe care "Apan" s-a hotărât să nu le demoleze. Acest contract ar urma să devină anexă la cel de concesionare a lotului de teren unde compania ar urma să dezvolte investiţia. Odată depăşită această etapă, ar fi de aşteptat ca în scurt timp să fie obţinută autorizaţia de construire şi să se înceapă efectiv lucrările. De altfel, termenul de finalizare a întregii investiţii este de 24 de luni de la obţinerea acestei autorizaţii, iar de câteva luni concesionarul a depăşit perioada de graţie în care municipalitatea îi acordase facilitatea de a nu plăti redevenţă pentru terenul concesionat pe amplasamentul fostei cazărmi. În contrast cu imaginea dezolantă a clădirilor demolate şi mormanelor de moloz năpădite de buruieni de pe lotul de teren al celor de la "Apan", în zonă un dezvoltator imobiliar din Bucureşti este în stadiu avansat cu un alt proiect imobiliar, un cartier rezidenţial de vile.
