Deşi trecem zilnic pe lângă blocurile "stupi" şi clasicele clădiri gri construite în perioada comunistă, puţini sunt aceia care le apreciază, le mai dau atenţie sau care le analizează stilul arhitectural. Ei bine, tocmai imobilele proiectate şi construite în perioada 1960 - 1980 par să fi atras atenţia unor tineri norvegieni, arhitecţi în devenire, care au vizitat oraşul nostru la începutul lunii martie. Mai exact, Brăila este obiect de studiu în cadrul unui proiect de Master intitulat "Brăila Laboratory" (n.r. Laboratorul Brăila) propus în cadrul unei şcoli private de arhitectură din Norvegia - Bergen School of Architecture (BAS). Cursul, conceput de Cristian Ştefănescu - profesor în cadrul BAS, născut şi crescut în oraşul nostru până la vârsta de 9 ani -, pleacă de la ideea îmbunătăţirii oraşelor din întreaga lume (inclusiv din Norvegia) care au cunoscut în ultimii ani un declin economic, eventual, pierderi semnificative în privinţa numărului de locuitori. Potrivit informaţiilor postate pe site-ul BAS, oraşul Brăila a fost selectat tocmai din pricina declinului economic şi a dezindustrializării ce a avut loc după Revoluţie, a numărului mare de naţionalităţi şi etnii existente aici, dar şi a faptului că majoritatea tinerilor aleg să plece şi să se stabilească în alte judeţe sau peste graniţă.
Vestea despre existenţa acestui proiect ne-a fost adusă chiar de către doi studenţi norvegieni, aflaţi într-o vizită de studiu în oraşul nostru, alături de alţi 12 cursanţi. Karl Emil Sodergren (38 ani) şi Sebastian Uthaug (25 ani) au poposit preţ de câteva minute şi la redacţia cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei" pentru a ne povesti câteva impresii despre cele analizate în timpul şederii lor aici şi ce anume au în plan să realizeze peste câteva săptămâni când vor reveni în Brăila.
"Fascinantele" clădiri comuniste
Chiar dacă pentru mulţi dintre brăilenii fără studii de specialitate poate părea un lucru incredibil, cei doi tineri norvegieni s-au arătat absolut fascinaţi de arhitectura clădirilor construite în Brăila în perioada comunistă. Mai mult, Karl Emil Sodergren şi Sebastian Uthaug au susţinut că imobilele care au fost ridicate în intervalul 1960 - 1980 sunt "perfecte aşa cum au fost concepute" şi că nu ar trebui, în niciun caz, ca autorităţile locale să încerce să le schimbe aspectul în vreun fel, ci mai degrabă, să le conserve pe cât posibil. Întrebaţi dacă au vreo afiliere politică, studenţii din Bergen au afirmat că nici nu se pune problema de aşa ceva şi că proiectul lor este unul strict arhitectural. "Ceea ce facem noi poate fi rezumat în felul următor: ne plimbăm prin oraş, analizăm, fotografiem şi schiţăm locuri publice, interiorul barurilor, clădiri industriale, chiar şi cimitire. Diferite locaţii care prezintă interes din punct de vedere arhitectural. Într-un fel, căutăm sufletul oraşului Brăila, dacă putem spune aşa. Am vizitat foarte multe locuri care prezintă un anume interes atunci când vine vorba despre identitatea şi istoria Brăilei. Deci, odată ajunşi în Norvegia vom încerca să lucrăm la un proiect arhitectural. Nu va fi ceva exagerat, ci un proiect cu picioarele pe pământ şi simplu. Vom încerca să facem câteva teste, experimente. Am discutat cu reprezentanţii municipalităţii, cu arhitectul şef al municipiului, Marian Ion. Ne-a explicat că există un Master Plan la care se lucrează (n.r. Planul Urbanistic General realizat de Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti) şi am primit mai multe informaţii pe această temă de care vom ţine cont", a declarat Karl. Acesta ne-a spus că ideea de bază a proiectului pe care îl va realiza, alături de Sebastian, este aceea de a le prezenta brăilenilor una sau mai multe dintre construcţiile comuniste, însă din perspectiva unui străin. Printre clădirile care i-au impresionat pe cei doi se numără: Hotelul Traian (în mod special recepţia acestuia), fabrica Braiconf, blocurile din cartierul Hipodrom (în special A1, A2 şi A3), fostele centrale termice de cartier, blocurile de la intersecţia B-dului Independenţei cu str. Mihai Eminescu, Cinematograful Central, Casa Tineretului etc. "Atunci când întrebăm oamenii despre clădirile din perioada comunistă şi a stilului lor arhitectural cei mai mulţi spun că nu le plac. De asemenea, uneori poţi vedea semne de refacere a aspectului clădirilor, de exemplu: interiorul şi exteriorul original este înlăturat şi sunt folosite materiale moderne. Nu suntem de acord cu acest lucru. Noi vedem frumuseţea în lucrurile vechi. Oamenii din oraş, care locuiesc într-un loc anume, uneori, nu pot vedea la fel", a afirmat la rândul său Sebastian. De asemenea, acesta ne-a povestit cât de mult i-a plăcut cinematograful Central. "Am văzut un film acolo. A fost fermecător într-un fel. Directorul cinematografului ne-a prezentat clădirea, camera de proiecţie care s-a păstrat în timp. Credem că este foarte frumos", a conchis acesta.
"Peretele Promex", atracţia principală
Norvegienii au arătat un interes deosebit faţă de peretele clădirii vecine fostei Arene de Box de pe strada Mihai Eminescu, unde, în prezent abia se mai poate distinge reclama pictată: "Promex". Chiar dacă aceasta a fost realizată în primii ani după 1990, design-ul lucrării, specific perioadei de studiu amintite, i-a impresionat pe vizitatori. Deşi Karl Sodergren nu era foarte sigur în privinţa modului în care va arăta proiectul său final, a precizat că întregul grup, format din 14 persoane, va realiza mai multe lucrări pe care le va prezenta ulterior autorităţii locale. "Unii lucrează în grupuri de câte doi, alţii singuri, prin urmare există şanse ca la final să fie chiar 10 proiecte sau propuneri. De asemenea, proiectele ar putea fi diferite ca şi anvergură, unele în oraş, altele în judeţ. Eu şi colegul meu ne-am gândit la un lucru în mod special: există o pictură pe un perete pe strada Eminescu, unde este scris «Promex». Este foarte frumoasă! Un exemplu excelent de reclamă veche. Parte din expoziţia sau proiectul pe care îl vom face ar putea avea legătură cu acest loc, dar poate fi şi altceva, încă nu este nimic stabilit. Acea reclamă este un exemplu al unui lucru cu o relevanţă mare pentru istoria industrială", a mai completat Karl, subliniind că din punctul său de vedere "Peretele Promex" ar trebui pus în valoare de către administraţia locală. De asemenea, sursa citată ne-a povestit că a vizitat atât staţiunea Lacu Sărat şi împrejurimile acesteia, combinatul, dar şi câteva cimitire din Brăila. "Am dorit să vedem şi cimitirele pentru că aveţi foarte multe naţionalităţi aici în Brăila. Nu poţi să observi acest lucru în oraş, printre oameni, prin clădiri, dar în cimitire poţi observa foarte clar că oamenii au naţionalităţi şi etnii diferite", a mai afirmat sursa citată.
Cei doi au ţinut să facă menţiunea că vor reveni cândva în luna aprilie în Brăila şi, cel mai probabil, vor organiza atunci o expoziţie pentru a-şi prezenta proiectul.
"Aşteptăm cu interes să vedem cu ce propuneri concrete vin norvegienii!"
Felul cum privesc problema norvegienii este apreciat de arhitectul şef al municipiului, Marian Ion. Acesta spune că i-a plăcut faptul că studenţii care l-au contactat propun o politică a paşilor mici, care nu presupune investiţii masive. "Ei caută să găsească soluţii gândite de specialişti, în baza unor studii fundamentate tehnic, pentru conservarea clădirilor care le-au atras atenţia din municipiu, dar şi din judeţ. Este o abordare diferită de ceea ce se practică la noi, unde de multe ori se intervine asupra unor clădiri după cum crede fiecare de cuviinţă. Norvegienii au spus că vor reveni în aprilie cu nişte propuneri concrete. Aşteptăm cu interes să vedem aceste propuneri", ne-a declarat arhitectul şef Marian Ion.
Printre clădirile care le-au atras atenţia studenţilor norvegieni se află şi Hotelul "Traian". Aceştia au fost cazaţi în hotelul respectiv şi au aflat de la personal că urmează să fie făcute investiţii în renovarea imobilului. Ei şi-au exprimat speranţa că renovările respective nu vor strica actualul aspect. Le-a plăcut în special felul cum arată recepţia unităţii hoteliere şi spun că ar fi mare păcat dacă aceasta ar fi modificată în vreun fel. "Este foarte interesantă recepţia, de fapt tot holul de la parterul hotelului are un aspect care spune foarte mult despre specificul perioadei în care a fost construit. Ar fi mare păcat să se intervină asupra lui", ne-au declarat cei doi studenţi.
Sorin Boşneag, directorul societăţii "Unita Turism" Brăila, care administrează Hotelul "Traian", ne-a confirmat faptul că urmează să înceapă lucrări de modernizare. Boşneag dă asigurări, însă, că aspectul holului şi al recepţiei nu va fi modificat foarte mult. "Se va umbla mai mult la partea de utilităţi, cum ar fi sistemul de climatizare. În rest, nu se vor face mari modificări. Fresca de pe peretele de la intrare, care atrage atenţia în mod deosebit, va rămâne aşa cum este, nu o să se intervină asupra ei", ne-a declarat directorul Sorin Boşneag. (Florentin COMAN)
