La ora la care am început să scriu acest editorial, în Parlament se dezbătea moţiunea de cenzură. Vorbea Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, supărat foc pe posibilitatea alegerilor anticipate, dar şi pe “căruţa” de ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvernul Orban în noaptea de marţi spre miercuri. Deşi supărat, Tăriceanu n-a schimbat macazul, astfel că parlamentarii ALDE urma să nu voteze moţiunea iniţiată de PSD. Per a contrario, Victor Ponta, liderul a ce a mai rămas din Pro România – destul cât să le iasă pasienţa social-democraţilor – a bătut ieri palma cu Ciolacu, şeful interimar al PSD, devenind pro moţiune, pro căderea Guvernului Orban. Sincer, indiferent de calculele politice ale PSD, PNL, USR, PMP, UDMR, ALDE, Pro România, indiferent dacă va pica sau nu Guvernul Orban, mărturisesc că mi-a rămas un gust rânced în cerul gurii după toate manevrele din ultima perioadă. Şi, cum trăiesc în Brăila, nu pot să nu regret că iluzia revigorării scenei politice locale s-a spulberat odată cu tandra îmbrăţişare între Mihai Tudose şi Marcel Ciolacu, odată cu spulberarea oricărei iluzii de reformare a social-democraţilor brăileni. Să nu uităm că Mihai Tudose a zgâlţâit puternic PSD Brăila la europarlamentare, iar valul de simpatie pentru preşedintele Iohannis în defavoarea PSDăncilă a adus liberalilor brăileni, sub preşedinţia lui Alexandru Dănăilă, o victorie notabilă – de fapt unica - în istoria post decembristă. Nu punem la socoteală localele câştigate de Constantin Cibu, fie-i ţărâna uşoară, ci vorbim de prezidenţiale. Ce-avem acum? Avem un PSD la Brăila “îngrăşat” cu o bună parte a foştilor membri ai Pro România printre care deputatul Emilia Meiroşu, întoarsă la sânul “primei iubiri”, avem o filială ProRomânia condusă de fostul UNPR-ist Cosmin Răzmeriţă, pe care, sincer, nu-l văd să rostească un cuvinţel împotriva PSD, avem un USR – PLUS care nu se-nţeleg, îşi trag la gioale şi nu văd prea curând o conferinţă de presă comună şi, în fine, un PNL care deşi avea toate “cărţile” în mână ca să iasă întărit se aude că săpăturile sunt intensive în urechea lui Orban, supărat probabil pe echipa de conducere de la Brăila că, la alegerile interne din partid, filiala judeţeană a liberalilor a semnalizat cu tânărul Buşoi.
Aşa cum arată lucrurile, pare că PSD îşi vede visul cu ochii şi alegerile locale pentru primari rămân într-un singur tur, în vreme ce PNL are şanse mari să-i împlinească visul lui Iohannis – anticipate. Parcă-ţi vine să crezi că ar fi un blat! Pe de altă parte, aşa cum arată sondajele acum, PNL este pe cai mari, ar avea peste 40%, şi împreună cu USR, cotat în jur de 13%, ar putea guverna fără probleme. Numai că eu nu cred în sondaje! Iar la Brăila, aşa cum arată strategia de reformare a PSD, şi cu Opoziţia slăbită de lupte intestine şi orgolii, mă tem că în mandatul 2020-2024 destinele judeţului vor rămâne la cheremul lui Francisk Chiriac, care vrea să-şi “asume” şi preşedinţia partidului. Nu înţeleg de ce nu este sprijinit la preşedinţia CJ Ionel Epureanu, vicepreşedintele care oricum munceşte cât pentru doi la acest moment. Cică n-ar vrea! Oare? Sau iar ni se aruncă o găleată de praf în ochi, ca şi când viitorul PSD Brăila stă în Francisk Chiriac. Aşa o fi, stimaţi domni – Aurel Simionescu, Ion Rotaru, Mihai Tudose – dacă la umbra voastră n-a crescut mai nimic în PSD Brăila! Păi, inclusiv Marian Dragomir aparţine epocii Viorel Balcan – Dumnezeu să-l odihnească-n pace! - ultimul şef al social-democraţilor care a lăsat ceva în urmă la capitolul tineri de viitor în partid.
Ieri, moţiunea de cenzură a trecut, iar Guvernul Orban a picat! Începe circul!
