Aproape sigur, următoarea soluţie pe care o va adopta Cabinetul Boc "pentru ieşirea din criză" va fi creşterea TVA. În ciuda tuturor asigurărilor date de premier sau preşedinte, aceasta este singura metodă prin care statul va mai putea să adune ceva bani la buget. În lipsa de idei de care au dat dovadă până acum cei care ne conduc, aceasta este cea mai la îndemână variantă. Una, de fapt, inevitabilă, dovada supremă a incompetenţei guvernamentale. Cu un premier în mod cert depăşit de gravitatea situaţiei, cu un preşedinte pe care mai mult îl interesează ce se întâmplă cu alegerile din PDL şi cu o Opoziţie intrată la apă şi pierdută în propriile lupte interne, România pare o ţară în derivă. Din inerţie, la un moment dat va ajunge la mal, dar nu pentru că ar fi meritul cuiva de la guvernare. Însă pun pariu de pe acum că vom vedea o grămadă de viteji prin Palatul Victoria.
Nici oficial n-o ducem bine
Cu alte cuvinte, nici în 2010 nu se va mişca mai nimic în economia paralizată de criza instalată anul trecut. Poate că sună doar a cifre seci, de statistică, dar, din păcate, nu este aşa. Situaţia este mai gravă decât ne-am fi dorit sau decât am fost lăsaţi să credem. În realitate, lucrurile stau de-a dreptul tragic: încasările bugetare sunt mult mai mici decât cele estimate, dar cheltuielile guvernului continuă să crească. Inflaţia este şi ea mare, consumul rămâne în continuare mic, şomajul avansează periculos, iar în sectorul bugetar nu s-a întâmplat nimic în privinţa reorganizării şi restructurării. În afară de reducerea unor salarii - pe care cei afectaţi le câştigă oricum în instanţe -, de creşterea taxelor şi impozitelor şi de declaraţii pompoase făcute la televizor, este clar că Guvernul Emil Boc nu a întreprins nimic concret care să ducă la stimularea economiei. La mai bine de un an de la declanşarea crizei economice în România, Executivul nu a găsit încă nicio soluţie salvatoare. Nu aştepta nimeni un miracol, dar măcar vreo măsură care să evite dezastrul. Eşecul actualei guvernări devine tot mai evident pentru fiecare din noi, indiferent cât de mult ne place sau nu să o recunoaştem.
