Consiliul Judeţean Brăila cheltuieşte lunar 5.000 de euro pentru întreţinerea unui vas de lux care zace pe malul Dunării. Nava "Ovidiu", căci despre ea este vorba, este folosită acum mai mult ca sală de protocol, asta deşi în repararea şi modernizarea ei s-au investit sute de mii de euro, bani publici, pentru a fi oricând aptă să plece în marş pe Dunăre, aşa cum făcea înainte de Revoluţie. În vremea de "glorie", ambarcaţiunea, cunoscută ca fosta navă-şcoală a Liceului de Marină din Brăila, a fost folosită şi în flota de plimbare a lui Nicolae Ceauşescu.
Din lipsă de fonduri, fostul Liceu de Marină a cedat nava Universităţii Bucureşti în 2004, prin transfer, însă nici aceasta nu a avut bani pentru întreţinere şi reparaţii astfel încât, în 2005, a ajuns pe mâna Consiliului Judeţean Brăila. CJ a modernizat-o pe bani publici, circa 200.000 euro, cu promisiunea că ambarcaţiunea va fi redată circuitului turistic sau de pasageri. Nu s-a întâmplat asta, dar banii au ajuns fix unde trebuia, la firme de casă ale fostului preşedinte CJ, Gheorghe Bunea Stancu. Astfel, vasul stă la cheu cu dotări de peste 1,6 milioane de lei şi doar 88 de ore de marş. Cele mai recente marşuri pe Dunăre notate în registrul de bord al navei sunt în vara lui 2014, când Gheorghe Bunea Stancu, a făcut o plimbare pe Dunăre cu vicepremierul Liviu Dragnea, şi în luna noiembrie, când vasul a fost închiriat în scop festiv. "Pe 18 noiembrie a fost ultima ieşire. Cam 4 ore am fost plecaţi pe Dunăre. A fost închiriată de un grup de domni care s-au văzut după 30 de ani de la terminarea facultăţii. Anul trecut a mai fost o delegaţie cu preşedintele CJ domnul Bunea, domnul Dragnea şi alte vip-uri din Partidul Social Democrat", a precizat Marian Băcanu, căpitanul navei Ovidiu.
Nava are echipaj din 2013
Consiliul Judeţean Brăila şi-a găsit echipaj pentru fosta nava-şcoală a Liceului de Marină - "Ovidiu" abia în februarie 2013, când în urma unei licitatii, firma "Credimob" SRL a câştigat un contract în valoare de aproximativ 200.000 lei/an, fără TVA. Potrivit Registrului Comerţului, firma îi are asociaţi pe Marian - Stelian Băcanu (55%) şi pe Dorian Velu (45%). Revenind, pentru aceşti bani, firma trebuia să asigure un echipaj, format din cel puţin un conducător de navă, trei marinari şi un mecanic, să execute deplasările navei numai la comanda expresă a CJ Brăila, iar pe timpul staţionării să asigure menţinerea vitalităţii navei prin efectuarea întreţinerilor necesare precum şi paza tuturor bunurilor şi valorilor aflate la bordul acesteia. De cealaltă parte, Consiliul Judeţean se obliga, prin contract, printre altele, să asigure plata contravalorii taxelor legale către administraţiile porturilor şi căpităniilor de port, şi să încheie contracte de asigurare pentru ambarcaţiune. Potrivit unor surse, până la acest moment nu a fost încheiat niciun contract de asigurare pentru navă. "În aceşti bani intră plata salariilor pentru echipajul nostru care este format din cinci oameni. Trei marinari, un mecanic, un căpitan care sunt eu, plus un contabil care este la două ore. Deci 6 angajaţi în total. Asigurăm materialele de întreţinere, cârpe, becuri, dero, necesarul de combustibil şi lubrifianţi pentru pornirea motoarelor, cel puţin de două, trei ori pe săptămână. Taxe nu plătesc, le plăteşte Consiliul Judeţean, nici asigurare, tot Consiliul Judeţean. Deci noi asigurăm numai munca vie şi materialele de întreţinere pentru navă. Numai la ordinul Consiliului Judeţean mă deplasez cu nava. Sunt anunţat în timp util, cu o seară înainte, timp în care eu cumpăr combustibilul şi lubrifiaţii necesari pentru deplasarea respectivă, după care fac decontul pentru consumul de motorină suplimentar faţă de activitatea de staţionare", a explicat Marian Băcanu, administratorul "Credimob", care este totodată şi căpitanul navei.
Marian Căpăţână: "Se face o cheltuială inutilă"
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Brăila recunosc că bugetul alocat întreţinerii vasului este mult prea mare, în contextul în care acesta nu aduce un profit demn de luat în seamă, nava fiind folosită mai mult ca sală de protocol. "Această navă, practic, a avut doar 88 de ore de marş. Adică mai mult a staţionat. Suma încasată pentru exploatarea navei, pe perioada derulării contractului este de 7.000 de lei. De ce aşa puţin, pentru că nava a fost folosită mai mult ca sală de conferinţe, protocol. De aceea am ţinut să facem o conferinţă de presă la Consiliul Judeţean, ca să vadă şi aleşii unde se duc 22.000 de lei pe lună. Într-o navă care stă pe loc, nu produce mare lucru", a declarat vicepreşedinte CJ Brăila, Ovidiu Nechita. Întrebat de ce, până acum, nava nu a fost redată circuitului turistic aşa cum s-a promis iniţial, Nechita a explicat că documentul încheiat între «Credimob» şi CJ nu prevedea acest lucru, dar că, în viitorul apropiat se intenţionează implicarea ambarcaţiunii în câteva proiecte profitabile pentru bugetul judeţului. "Chiar o să luăm în calcul foarte curând să facem ceva frumos cu nava asta. Nişte proiecte care aduc profit şi să atragă mai mulţi turişti la Brăila. Clar, turismul este cel spre care trebuie să ne orientăm", a mai subliniat vicepreşedintele CJ Brăila. De aceeaşi părere pare să fie şi consilierul judeţean independent Marian Căpăţână. Concret, acesta susţine la rândul lui că toate navele de pasageri din Brăila ar trebui prinse într-un program turistic. "Cu certitudine, la momentul acesta, se face o cheltuială inutilă cu această navă. Ea nu ar trebui să stea pe loc. Toate navele de pasageri care ar acosta la Brăila în scop turistic ar trebui să fie prinse într-un program, într-un pachet turistic pentru oraşul şi judeţul Brăila. De exemplu, să fie o plimbare cu nava Ovidiu până în Insula Mică a Brăilei, o plimbare pe braţul vechi al Dunării, apoi o întoarcere în portul Brăila, o vizită la muzeu, eventual în hrubele Brăilei. Eu zic că numai aşa poate produce bani, nava aceasta. E păcat că au fost investiţi atâţia bani în ea, arată foarte bine, doar ca să stea pe loc sau să fie închiriată ocazional la anumite grupuri agreate", a declarat consilierul Marian Căpăţână.
Nava "Ovidiu", fosta navă-şcoală a Liceului de Marină
Fostul Liceu de Marină a fost dotat cu nava "Ovidiu" în 1983. Nava a fost luată în patrimoniul şcolii cu o valoare de 7,8 milioane de lei, la vremea aceea, adică valora cât 100 de maşini "Dacia". Când MApN a lăsat din braţe liceul, nu au mai fost bani. Unele surse spun că elevii au început să fie mai puţin interesaţi de profil. Cert este că în 1992 instituţia de învăţământ şi-a schimbat numele, din Liceul de Marină în Grupul Şcolar "Mihail Sebastian" şi au apărut clase cu alte specializări decât electromecanici şi marinari. În aceste condiţii, nava "Ovidiu" mărşăluia sporadic. În 1999, nava a intrat în reparaţii. "Conform hotărârii emise în 14 mai 1990, privind trecerea liceelor industriale de marină din subordinea MapN la Ministerul Învăţământului, în 90 am primit nava Ovidiu în dotarea liceului nostru. Vasul era folosit pentru practică. Eu atunci eram profesor de română la început de drum. Îmi amintesc cu drag de acele vremuri. Erau copii cuminţi, copii cu acei 7 ani de acasă. Atunci erau trimestre. Erau 3 săptămâni de practică pe care elevii le făceau la şcoală, în atelier, dar ulterior, mergeau pentru practică şi pe navă", a povestit fostul profesor al Liceului de Marină, actualmente director al Liceului "M. Sebastian", Raluca Ionescu.
În anul 2000, la "Sebastian" mai erau doar două clase de marinari, iar în 2004 au terminat şi acelea şi nu s-au mai format altele. Nava Ovidiu şi şalupa Lugojerul, care era şi ea în patrimoniul unităţii, au devenit pietre de moară pentru şcoală şi, drept consecinţă, au fost cedate Universităţii Bucureşti. În 2006, grupul şcolar a rămas doar cu clase de liceu teoretic şi şi-a schimbat denumirea în Liceul Teoretic "Mihail Sebastian". "Nu ştiu de ce s-au desfiinţat clasele de marină la Brăila. Nu îmi mai amintesc, sincer. E păcat că suntem un oraş la Dunăre şi nu avem aşa ceva. Ştiu sigur că îmi este dor de acele vremuri. Cred că Brăila ar merita să aibă din nou această specializare şi cred că de solicitări nu s-ar duce lipsă. Noi, de ce am cedat nava. Pentru că ajunsesem să înregistrăm o pauză de 4 ani, nava nu a mai fost mişcată din loc în acest timp deoarece nu mai aveam bănuţi pentru reparaţii. Şi timp de 4 ani s-a făcut practică doar la mal", a mai relatat directorul Liceului Teoretic "Mihail Sebastian".
CJ a "pompat" peste 2 milioane lei în această navă
Nava fluvială "Ovidiu", tip pasager, având o capacitate de 50 de locuri, un salon de 60 de locuri şi alte 50 de locuri disponibile pe promenadă, a intrat acum 7 ani în reabilitare şi modernizare pe banii publici ai CJ Brăila. Mai precis, în 2008, instituţia a încheiat un contract în acest sens, pentru suma de circa 1,16 milioane lei (fără TVA), cu firma "Servnaval" SRL, între timp radiată, aparţinând fostului consilier municipal Grigore Potec, tatăl sportivei Camelia Potec. Deşi iniţial la PDL, Potec a abandonat barca democrat-liberalilor brăileni, fix după aceeaşi "reţetă" ca Silviu Radu. Doi ani mai târziu, adică în 2010, contractul de modernizare a navei Ovidiu a fost suplimentat cu 0,22 milioane lei (fără TVA), prin negociere directă, cu aceeaşi firmă, "Servnaval" SRL. Nu se ştie dacă din 2008 încoace autoritatea a avut contract de întreţinere şi exploatare a navei: pe site-urile de specialitate privind achiziţiile publice, nu apare nici o referinţă pe acest subiect. Abia în 2013 se regăseşte un astfel de contract între CJ Brăila şi "Credimob", pentru circa 193.000 lei (fără TVA), atribuit în urma unei selecţii de oferte, contract reluat şi în 2014, pe aceeaşi procedură, cu "Credimob", la o sumă ceva mai mică, circa 191.500 lei (fără TVA). Dar lista de "cumpărături" a CJ pentru această navă nu se termină aici, întrucât, în 2013, autoritatea a comandat unei firme înlocuirea ferestrelor ambarcaţiunii cu geamuri termopan. Nota de plată 40.057 lei, achitată SC "Compact Grup" SRL Brăila, unde asociaţi sunt Florentina şi Vasile Sbirnea. Apoi CJ a vrut şi un ponton de acostare pentru Ovidiu, aşa că, în 2012, dă comandă firmei "Metalnav" (unde asociaţi sunt Mariu Ionel Ivanciu - 75% şi Tiberiu Sivu - 25%) să proiecteze şi să execute o astfel de investiţie. Nota de plată a fost de aproape 250.000 lei (fără TVA). Un an după aceea, a comandat la "Hidrotehnica" SA Brăila (firmă aparţinând Marei Rîmniceau şi Mariei Toma), amenajarea punctului de acostare din zona Dana 2 de pe malul stâng al Dunării, cu o pasarelă suplimentară de 12 m, care a însemnat o cheltuială de aproximativ 49.000 lei (fără TVA). Aşadar, dacă facem o însumare a tuturor acestor contracte, observăm că, din banii publici, s-au cheltuit peste 1,72 milioane lei, la care se mai adaugă şi cele două contracte de întreţinere şi exploatare, însemnând încă vreo 0,38 milioane lei. Totalul general se ridică la peste 2,1 milioane lei, adică peste 20 de miliarde de lei vechi.
Potec a dat pe gârlă nava Ovidiu
În primăvara lui 2012 un incident cel puţin ciudat a atras atenţia opiniei publice brăilene după ce s-a aflat că într-un acces de furie, Grigore Potec a dezlegat parâmele navei Ovidiu, lăsând-o să plutească în derivă pe Dunăre. Din fericire, nava nu s-a deplasat decât circa o sută de metri, oprindu-se într-un ponton-dormitor al firmei "Dunav". Datorită formei plate a pontonului de agrement, avariile suferite au fost minore, limitându-se doar la table puţin îndoite şi vopsea scrijelită de pe corpul celor două vase. La scurt timp după incident, câţiva marinari au urcat la bordul navei, i-au pornit motorul şi au dus-o în dreptul falezei, zona Ştrandului pentru Copii, mai exact la dana 5, unde au legat-o de vaporul de agrement "Lacu Sărat", al Primăriei Brăila. Contactat telefonic de reporterii "Obiectiv", fostul consilier Potec şi-a explicat atunci gestul spunând că CJ avea să-i dea sute de mii de lei, pentru faptul că a ţinut nava Ovidiu la pontonul său: "Nu vor să plătească nici staţionarea şi nici taxe, impozite către stat, curent electric. S-au adunat câteva sute de mii de lei datorie, bani pe care nu mi i-au plătit, deşi le-am trimis zeci de adrese". Ulterior, Potec a revenit asupra declaraţiei spunând că, de fapt, nava Ovidiu a fost mutată fără niciun incident de la pontonul său la dana 5, lângă "Lacu Sărat". Nici nu a mai recunoscut că a dezlegat parâmele şi că a lăsat vasul să plutească în derivă. El şi-a menţinut doar declaraţiile referitoare la disputele financiare pe care le avea cu Consiliul Judeţean şi la intenţia de a apela la justiţie pentru a-şi recupera banii care i se cuvin pentru "găzduirea" navei la pontonul firmei sale şi întreţinerea acesteia pe durata unui an de zile.
